Cine este omul care preia conducerea unei companii de care depinde tranziţia energetică din România. Care-i sunt planurile?

Autor: Roxana Petrescu Postat la 19 august 2021 2954 afişări

Dragoş Bărbulescu a devenit CEO al Delgaz Grid, companie care face parte din grupul E.ON România şi care administrează o reţea de gaze naturale de peste 23.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României şi o reţea de electricitate de aproape 82.000 km în şase judeţe din Moldova. Într-o perioadă care va redefini modul în care se va produce şi consuma energia, cu aceste cifre în spate şi 3,4 milioane de consumatori conectaţi, Bărbulescu devine un om cheie al energiei, la cârma unei companii de care depinde tranziţia energetică locală. Care-i sunt planurile?

Deşi în ultimii 15 ani am participat la multe transformări ale industriei energetice, cred că în următoarea decadă vom asista la o redefinire profundă a acestui sector de activitate, iar rolul nostru de operatori de reţele de distribuţie va deveni cu adevărat esenţial şi extrem de provocator”, spune Dragoş Bărbulescu, cel care de la 1 august a devenit directorul general al Delgaz Grid, compania care administrează reţelele de distribuţie a energiei şi a gazului din cadrul grupului E.ON România, un business de 1,2 miliarde de euro. Cu o experienţă profesională de peste 20 de ani, din care ultimii 14 ani în sectorul de energie, la E.ON România, Dragoş Bărbulescu a deţinut diverse poziţii de management în cadrul grupului german, din care în ultimii 8 ani ca CFO şi membru al Consiliului Director al E.ON România, cu responsabilităţi atât în zona de gaze naturale cât şi în cea de energie electrică. 

Din noua funcţie, Dragoş Bărbulescu devine direct responsabil de unul dintre cele mai importante portofolii locale de infrastructură energetică, de managementul acestor reţele depinzând parţial succesul pe care România îl va avea în procesul de tranziţie energetică.

“În acest context, obiectivele pe care mi le propun au toate o legătură puternică cu pregătirea companiei şi angajaţilor noştri pentru a juca acest rol central în procesul de transformare a sectorului energetic într-unul mai verde, descentralizat şi digital. Aşadar, unul dintre obiective este legat de accelerarea investiţiilor în modernizarea reţelelor, care să conducă la îmbunătăţirea siguranţei şi calităţii serviciilor de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale pentru cei 3,4 milioane de clienţi deserviţi de Delgaz Grid.”

Digitalizarea reţelelor este un alt obiectiv cheie pentru că doar aşa acestea vor putea prelua tot mai multă energie regenerabilă din surse diverse şi vor susţine creşterea accelerată a cererii. “Bineînţeles, sprijinim folosirea vectorului energetic gaz natural ca şi combustibil de tranziţie, dar ne preocupă modurile de decarbonizare a utilizării acestuia în reţele şi explorăm folosirea mixului cu hidrogen şi alte gaze verzi.”

Dincolo de obiectivele tehnice, pregătirea unei echipe capabile să implementeze un astfel de proces tranfomaţional la nivelul infrastructurii energetice va ocupa un loc important pe lista de priorităţi a lui Bărbulescu. De altfel, nu puţine sunt vocile care spun că cel mai mare obstacol pe care România îl va avea pe calea tranziţiei energetice va fi exact lipsa specialiştilor.

“Ne uităm către o schimbare de mentalitate, de cultură la nivel organizaţional. Provocările generate de tranziţia energetică impun noi moduri de gândire şi de acţiune. Identificarea ideilor inovatoare, crearea unor noi tipuri de aptitudini tehnice şi de leadership vor reprezenta cheia succesului şi depind de capacitatea companiilor de a-şi adapta procesul strategic şi decizional provocărilor momentului. O astfel de transformare reclamă identificarea, recrutarea, pregătirea continuă şi retenţia talentelor din piaţa de profil şi în acest sens, susţinerea unui proces educaţional universitar dar şi profesional de stat sau dual vor reprezenta un alt obiectiv în cadrul mandatului meu.”

La nivelul reţelelor, lucrurile deja se mişcă, dar mai sunt etape de ars până la a ajunge la performanţele la care deja lucreză infrastructura din vestul Europei.

“Principalul indicator de performanţă pentru continuitatea în alimentarea cu energie electrică a clienţilor, SAIDI neplanificat (durata întreruperilor neplanificate în alimentarea cu energie într-un an) era în urmă cu 15 ani, când E.ON a preluat fosta Electrica Moldova, de peste 1.500 de minute, iar acum este de 120 de minute pe an. Suntem tot mai aproape de intervalul de valori de circa 20 - 100 minute pe an înregistrate în ţările europene avansate.”

Astfel, Delgaz Grid a bugetat pentru acest an investiţii de 612 milioane de lei (126 milioane euro), prioritar pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice. Bugetul alocat investiţiilor este cu 11% mai mare decât cel din anul precedent, fiind, totodată, cel mai mare din ultimii 16 ani.

De exemplu, până la finalul acestui an la nivelul Delgaz Grid vor fi instalate circa 349.000 de contoare SMART la consumatori din Moldova şi astfel circa 22% dintre clienţii Delgaz Grid vor avea contorizare SMART. Pentru anii următori compania îşi propune montarea a încă 387.000 de contoare, ceea ce înseamnă că 45% dintre clienţi de energie electrică vor avea instalate contoare inteligente până la sfârşitul anului 2028.

“O altă prioritate pentru acest an o reprezintă extinderea sistemului de distribuţie a gazelor naturale şi racordarea noilor consumatori, unde am mărit bugetul de resurse proprii alocat cu aproape 300%. Am dimensionat efortul investiţional, în limitele păstrării indicatorilor de performanţă, în conformitate cu noile iniţiative legislative prin care se urmăreşte accelerarea gazeificării la nivel naţional. Până la sfârşitul perioadei de reglementare (2020-2023) am planificat investiţii de circa 2,41 miliarde de lei (481 milioane euro), din care 232 milioane lei (46 milioane de euro) reprezintă fonduri europene nerambursabile atrase.”

Bărbulescu spune că în ultimii ani compania a soluţionat aproximativ 20.000 de solicitări de racordare la reţeaua de gaze naturale pe an.

“Anul acesta ne confruntăm cu o creştere majoră, doar în primele şase luni fiind înregistrate circa 28.600 de astfel de solicitări, reprezentând o creştere cu aproximativ 180% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Provocarea pentru noi constă în faptul că actuala politică de gazeificare, care pune finanţarea extinderilor şi racordărilor exclusiv în sarcina operatorilor de distribuţie, socializând costurile la nivelul tuturor consumatorilor, nu prevede niciun fel de criterii de prioritizare a investiţiilor în funcţie de planurile de dezvoltare locale şi nevoia reală de consum.”

La final însă, Bărbulescu spune că mesajul autorităţilor a fost înţeles, în contextul în care situaţia României este atipică. Astfel, într-o ţară cu resurse, o treime din locuitorii săi se încălzesc cu lemne.

”Suntem conştienţi de rolul racordării la utilităţi în procesul de dezvoltare locală, precum şi pentru asigurarea unui nivel de trai decent pentru populaţie, dar România prezintă anumite particularităţi geografice şi demografice care ar justifica mai mult identificarea unor soluţii de alimentare individuale sau zonale specifice. Am înţeles mesajul decidenţilor politici de a acţiona mult mai susţinut în sensul accelerării investiţiilor în extinderi şi racordări, mai ales în zona de gaze naturale, unde există un decalaj faţă de celelalte state din regiune, şi am prevăzut bugete suplimentare în acest sens pentru anul în curs şi anii ce vor veni.”

Problema este că acest program de gazeificare la nivel naţional ignoră direcţiile în care merg lucrurile la nivel european.


Scurt CV

Cu o experienţă profesională de peste 20 de ani, din care ultimii 14 ani în sectorul de energie, Dragoş Bărbulescu a deţinut diverse poziţii de management în cadrul grupului E.ON România, din care în ultimii 8 ani ca CFO şi membru al Consiliului Director al E.ON România.

Este licenţiat în economie în cadrul ASE Bucureşti, şi are o diplomă în management şi leadership de la prestigioasa universitate INSEAD – Franţa.

Începând cu data de

1 august 2021, Dragoş Bărbulescu a preluat poziţia de CEO al Delgaz Grid SA, şi respectiv de membru al Consiliului Director al E.ON România, responsabil de aria de reţele de distribuţie.


“Politica de gazeificare promovată în prezent de factorul decident prezintă avantaje reduse în comparaţie cu perspectiva modernizării reţelei existente la hidrogen şi, mai mult, plasează România pe contrasens cu dezideratele Green Deal. Reţeaua de distribuţie de gaze naturale în care investim accelerat astăzi sub imperiul dezideratului creşterii gradului de racordare la nivel naţional va trebui cel mai probabil înlocuită pentru a corespunde cerinţelor europene de decarbonizare cu mult înainte de finalizarea perioadei de amortizare. Impactul va fi puternic resimţit de consumatorul final în tariful plătit”, atrage atenţia Bărbulescu. Directorul Delgaz Grid mai spune că este esenţial ca investiţiile în infrastructura de gaze naturale să se realizeze coordonat şi în paradigma Green Deal, iar din perspectiva unui operator de distribuţie a gazelor naturale asta înseamnă invariabil adaptarea reţelei la vehicularea gazelor verzi.

Problema este că faţă de alte state, România deja a ratat startul în cursa hidrogenului, neavând deocamdată o strategie destinată dezvoltării acestei resurse vedetă a tranziţiei energetice.

“Din păcate, România a ratat startul în cursa pentru includerea hidrogenului în viitorul său mix energetic, regăsindu-se printre puţinele state membre cu o istorie energetică relevantă, dar care nu dispune încă de o strategie dedicată noului combustibil.”

Bărbulescu spune că vestea bună este că există premise pentru recuperarea decalajului faţă de alte state membre.

“România dispune de o întreagă panoplie de avantaje, între ele regăsindu-se şi reţeaua relativ extinsă de transport şi distribuţie a gazelor naturale. Reţelele de gaze naturale prezintă avantajul transportului hidrogenului produs în viitoarele hub-uri de producţie naţionale (precum cel anticipat din arealul Dobrogei) la nivelul punctelor relevante de consum şi la costuri minime, prin evitarea transportului în containere metalice pe cale maritimă sau rutieră. Cu toate acestea, profilarea României ca hub relevant de hidrogen depinde imperios de consolidarea capacităţii administrative de a planifica pe termen mediu şi lung.”

Bărbulescu mai spune că, cel mai probabil, primul pas spre utilizarea hidrogenului va fi aplicarea acestei tehnologii la nivelul industriei energointensive şi mai apoi în sectorul rezidenţial, fie direct în centralele de apartament, fie prin intermediul sistemului de încălzire centralizat.

Dincolo de hidrogen, prosumatorii, acei consumatori care au devenit producători de energie, reprezintă o altă mare tendinţă a tranziţiei energetice.

Numărul prosumatorilor racordaţi la reţeaua noastră de electricitate a crescut semnificativ, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi clienţi optează pentru a deveni şi producători de energie regenerabilă. Dacă la sfârşitul anului trecut aveam circa 120 de prosumatori conectaţi la reţea, numai în primele 5 luni ale acestui an numărul acestora a crescut la 600. Totodată, avem deja racordate la reţea 25 de centrale fotovoltaice mari şi 12 centrale eoliene totalizând o putere instalată de circa 121 MW.”

Racordarea prosumatorilor la reţelele de distribuţie este un proces de anvergură ce necesită optimizare, fiind la început de drum în România, atrage însă atenţia Bărbulescu. Noile modificări legislative implică eforturi financiare pentru operatorii de distribuţie care au obligaţia de a finanţa şi realiza lucrările de proiectare şi execuţie a instalaţiei de racordare aparţinând prosumatorilor. Distribuirea neuniformă, concentrată pe anumite zone de reţea a centralelor de producere a energiei electrice în reţelele operatorilor de distribuţie, are ca efect supraîncărcarea unor circuite, echipamente, zone de reţea. Înlocuirea echipamentelor existente cu unele de capacitate mai mare implică un efort investiţional semnificativ din partea companiilor de profil.

“Toate acestea necesită costuri operaţionale şi investiţii suplimentare pentru companiile de distribuţie, pentru care este critică existenţa unui cadru de reglementare modern, bazat pe principiul stimulentelor („incentive regulation”) şi respectiv o creştere a surselor de finanţare europeană accesate pentru modernizarea reţelelor.”

La final însă, toate aceste provocări trebuie adresate şi depăşite în contextul în care obiectivul neutralităţii climatice stabilit de UE pentru anul 2050 pare de neclintit, iar reţelele de energie şi gaze reprezintă infrastructura critică necesară atingerii acestui deziderat.

“Noul Pact Ecologic European ne poziţionează astăzi în faţa celui mai important ciclu investiţional al industriei energetice şi este obligatoriu ca procesul investiţional programat pentru această decadă să contribuie la creionarea unui nou sistem energetic care să ne permită să atingem obiectivul neutralităţii climatice în perspectiva anului 2050.”

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.