Într-o bună zi, Kievul s-ar putea să aibă un muzeu plin cu material militar rusesc rămas din campania Moscovei de a supune Ucraina, scrie un editorialist de la Financial Times într-o opinie în care argumentează de ce războaiele, demonstraţiile de forţă ale unei ţări împotriva altei ţări sau a unor armate neregulate, par să nu mai funcţioneze, nu mai sunt eficiente.

Teritoriile mari nu mai pot fi cucerite şi stăpânite cu forţa. Astfel, Rusia nu poate cuceri Ucraina invadând-o cu armata. Însă războiul din Ucraina este unul atipic. Lupta se duce cu arme moderne care devin rapid depăşite, cu tehnologiile viitorului, iar rezultatele sunt la nivelul blocajelor din Primul Război Mondial. Rusia a câştigat de mult prima rundă: consensul este că nimeni nu-i va mai scoate pe ruşi din Crimeea sau din Donbas, teritorii ucrainene cucerite în invazia din 2014. Obiectivul incursiunilor din 2022 a fost schimbarea puterii politice de la Kiev, readucerea ţării sub influenţa rusească şi, foarte probabil, crearea unui culoar rusesc spre gurile Dunării, în nordul Mării Negre. Acesta nu a fost atins. Dar Rusia este departe de a-şi fi epuizat forţele şi a devenit o economie de război, care întăreşte puterea politică a Kremlinului.

Războiul a adus prosperitate nesperată republicilor sărace şi îndepărtate de civilizaţie ale Rusiei. Aduce salarii, aduce producţie industrială, chiar dacă ea ţine de fabricarea armelor. Soldaţii de pe front sunt plătiţi bine. Familiile victimelor primesc alocaţii bune. Războiul a devenit un uriaş program social. Redistribuie avuţia ţării dinspre centrele economice, tehnologice, industriale şi politice tradiţionale spre zonele şi indivizii cu venituri mici. Războiul începe să ţină loc de educaţie. Militarii devin un grup social favorizat. Rusia are nevoie de război şi timpul curge în favoarea ei şi a puterii de la Kremlin. Dar până la supunerea Ucrainei mai e. Cucerirea va fi, probabil, imposibilă. Şi, oricum,  ocuparea întregii ţări este mult prea costisitoare.

Marea victorie a ucrainenilor este că economia şi industria lor nu au colapsat. Este că afacerile continuă să trăiască, şi chiar să evolueze, adaptându-se la incertitudini, la resursele limitate şi la lipsa de energie. După patru ani de război, Ucraina a învăţat să-şi reconfigureze forţele economice, după cum se arată într-o analiză a băncii centrale a Finlandei, şi ea o ţară care ştie ce însemnă războiul cu Rusia vecină. Până la sfârşitul anului 2025, PIB-ul real al Ucrainei îşi revenise la 79% din nivelul din 2021, anul de dinainte de război. Atingerea cotelor de dinainte de invazia rusă în vremuri de conflict pare o sarcină aproape imposibilă. Dar în acelaşi timp, conform estimărilor preliminare, PIB-ul nominal exprimat în dolari de anul trecut s-a ridicat la aproximativ 207 miliarde de dolari, depăşind valoarea de dinainte de război, din 2021  - 200 de miliarde de dolari. A trecut peste un deceniu de când Rusia a lansat acţiuni militare împotriva Ucrainei, cucerind Crimeea şi Donbasul, iar noua etapă a invaziei la scară largă a intrat în cel de-al cincilea an şi cu toate acestea economia ucraineană continuă să crească, să evolueze şi chiar să inoveze, se arată în analiza Băncii Finlandei.

Marea victorie a ucrainenilor este că economia şi industria lor nu au colapsat. Este că afacerile continuă să trăiască, şi chiar să evolueze, adaptându-se la incertitudini, la resursele limitate şi la lipsa de energie. Până la sfârşitul anului 2025, PIB-ul real al Ucrainei îşi revenise la 79% din nivelul din 2021, iar PIB-ul nominal exprimat în dolari s-a ridicat la aproximativ 207 miliarde de dolari, depăşind valoarea de dinainte de război. Estimarea preliminară arată că PIB-ul ţării a crescut cu aproximativ 2% anul trecut, în pofida întreruperilor zilnice de electricitate.

Estimarea preliminară a serviciului de statistică de stat Ukrstat arată că PIB-ul ţării a crescut cu aproximativ 2% anul trecut, chiar şi cu întreruperile încălzirii şi electricităţii care au afectat cea mai mare parte a ţării timp de 8-14 ore pe zi. Sprijinul internaţional, răspunsurile adecvat proporţionate şi prompte ale oficialilor ucraineni, împreună cu menţinerea unei economii de piaţă funcţionale au fost esenţiale pentru remarcabila poveste de supravieţuire a Ucrainei. Cum au schimbat ultimii patru ani economia Ucrainei? Forţele ruseşti ocupă astăzi o cincime din suprafaţa Ucrainei. Aproximativ 15% din populaţia ţării (în mare parte femei şi copii) a fugit din ţară din cauza invaziei. Peste trei milioane dintre persoanele care au rămas şi-au părăsit locuinţele şi au căutat adăpost în interiorul ţării. Industriile care deservesc sectoarul civil şi cel de apărare suferă de o lipsă gravă de forţă de muncă, în special de lipsa specialiştilor cu studii superioare. Având în vedere aceste presiuni masive, nu este surprinzător că economia Ucrainei la sfârşitul anului 2025 era cu aproximativ 20% mai mică decât în 2021. Cel mai mare impact economic al războiului de agresiune a fost asupra finanţelor guvernamentale. Sectorul public a înregistrat din nou un deficit semnificativ de 25% din PIB în 2025 (excluzând sprijinul extern). Înainte de război, deficitul era de până la 10%. Cheltuielile combinate pentru securitatea internă şi apărare (inclusiv sprijinul pentru echipamente militare din străinătate) au reprezentat mai mult de o treime din PIB-ul Ucrainei, ceea ce reprezintă probabil un record mondial actual.

Deşi raportul dintre veniturile proprii ale ţării şi cheltuieli a crescut de la 47% la aproape 60%, finanţele publice depind în mare măsură de finanţarea externă. Cea mai mare parte a sprijinului bugetar din surse externe vine sub formă de împrumuturi condiţionate. Anul trecut, finanţarea externă directă s-a ridicat la 52 de miliarde de dolari, din care mai puţin de 700 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi. De asemenea, anul trecut Ucraina a strâns 14 miliarde de dolari din vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă. Războiul la scară largă a modificat structura economiei. Inevitabil, un război defensiv prelungit creşte rolul statului în economie. Valoarea adăugată a administraţiei publice şi de apărare din 2025, măsurată ca pondere din PIB în preţurile din 2021, a fost dublă faţă de cea din 2021 (12%). Printre cele mai importante ramuri economice ale Ucrainei, activitatea minieră şi de exploatare a carierelor a avut cel mai mult de suferit în timpul războiului, deoarece majoritatea operaţiunilor miniere ale ţării sunt situate în teritoriile ocupate ilegal de ruşi. Contribuţia agriculturii la producţia economică ucraineană a rămas însă în mare parte neschimbată, dar importanţa sectorului pentru exporturi a crescut de la 40% la 60%. Războiul a conferit sectorului manufacturier din Ucraina, care în mod tradiţional susţinea industriile de extracţie a resurselor şi, în special, industria siderurgică, un nou rol semnificativ în producţia pentru sectorul de apărare.

Fabricarea de drone, în special, a devenit cea mai nouă industrie. Producţia de drone, de câteva mii de unităţi la începutul anului 2022, a crescut la aproximativ 2,2 milioane în 2024 şi ar putea depăşi 4 milioane de unităţi în acest an. Capacitatea actuală de producţie depăşeşte propriile nevoi ale ţării, chiar şi în mijlocul unui război defensiv. Ucraina a acordat primele sale licenţe de export în timp de război şi construieşte în prezent centre de export pentru a prezenta soluţiile oferite de firmele de apărare ucrainene posibililor cumpărători. Cele zece centre care urmează să fie construite anul acesta vor fi situate în principal în Europa de Nord. Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale revoluţiei dronelor din Ucraina este că piaţa de profil are ca fundaţie un ecosistem de firme recent înfiinţate, mici şi agile, care operează eficient în cadrul unei reţele. Acest lucru este foarte diferit de industriile militare tradiţionale cu care era obişnuită până acum lumea. De obicei, acestea sunt dominate de câţiva giganţi de stat. La sfârşitul anului 2025, aproximativ 500 de producători de drone operau în Ucraina. Conform unei definiţii mai largi, care include dezvoltatorii de componente şi software, peste o mie de firme de tehnologie deserveau industria dronelor. Având în vedere că Ucraina avea doar o mână de producători de arme înainte de război, această realizare este impresionantă. Mai mult, ciclurile rapide de inovare explică o mare parte din succesul industriei dronelor din această ţară. Feedbackul zilnic de pe front este folosit pentru a identifica ce funcţionează şi ce nu. Proiectele de drone pot fi actualizate zilnic sau săptămânal, nu lunar sau anual, aşa cum se întâmplă în majoritatea sistemelor de arme furnizate în prezent Ucrainei de aliaţii săi.

Războiul a modificat profund structura economiei. Fabricarea de drone a devenit o industrie-cheie: producţia a crescut de la câteva mii de unităţi în 2022 la aproximativ 2,2 milioane în 2024 şi ar putea depăşi 4 milioane anul acesta. Aproximativ 500 de producători de drone operau la sfârşitul lui 2025, iar peste o mie de firme tehnologice deserveau sectorul. Ciclurile rapide de inovare şi feedbackul zilnic de pe front permit actualizări constante ale produselor, transformând industria de apărare într-un ecosistem agil, diferit de modelul tradiţional dominat de giganţi de stat.

În primele zile ale războiului, Ucraina a impus restricţii severe asupra mişcărilor valutare şi de capital pentru a-şi proteja rezervele valutare şi a preveni scurgerea capitalurilor. Pe măsură ce criza acută se stabiliza, Banca Naţională a Ucrainei a pornit liberalizarea treptată a reglementării cursului de schimb. Startul a fost dat încă din octombrie 2023. La începutul anului 2024, banca naţională a facilitat transferurile de bani legate de importuri, servicii şi plăţi de dobânzi pentru a fluidiza operaţiunile comerciale şi comerţul internaţional. În 2025, politica monetară acomodativă a fost extinsă pentru a oferi „liberalizare stimulativă”, prin care operaţiunile valutare interzise anterior au fost permise în măsura în care noi fluxuri de capital străin puteau ajunge la firme. Lista operaţiunilor valutare permise a fost, de asemenea, extinsă pentru a include aspecte precum datoriile de import preexistente, finanţarea subsidiarelor străine şi limitele privind efectuarea plăţii de dividende către investitorii din străinătate. Cel mai remarcabil este faptul că o mare parte a economiei Ucrainei funcţionează astăzi în condiţii de piaţă liberă, iar preţurile de consum nu sunt reglementate. Rolul statului este de a acorda subvenţii în caz de urgenţă, dar nu de a înlocui întreprinderile private. Spre exemplu, subvenţiile sunt acordate pentru achiziţionarea de generatoare de rezervă, panouri solare sau alte echipamente pentru a asigura aprovizionarea cu energie electrică în condiţiile în care ţara este afectată de atacurile ţintite ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Este important de menţionat că gospodăriile şi întreprinderile sunt cele care trebuie să stabilească soluţiile adecvate pentru circumstanţele lor specifice.

Rezistenţa surprinzătoare a economiei ucrainene este în mare parte rezultatul unui sector privat agil care s-a adaptat condiţiilor de război. Companiile şi-au mutat locaţiile de producţie, au deschis noi rute logistice şi au trecut, după cum a fost necesar, la munca de la distanţă şi la operaţiuni descentralizate. Un aspect uimitor al rezilienţei economice sunt capcanele pe care Ucraina a reuşit să le evite. Economia a evitat o criză în sectorul financiar şi a respins suprareglementarea preţurilor de consum. Relaxarea restricţiilor, care au jucat un rol important în criza iniţială de după invazie, a contribuit la stabilizarea economiei, permiţând întreprinderilor să funcţioneze eficient, crescând astfel certitudinea în jurul investiţiilor şi reducând blocajele în plăţi. Dereglementarea a îmbunătăţit încrederea atât a investitorilor străini, cât şi a cetăţenilor în capacitatea Ucrainei de a menţine sistemul financiar sub control şi previzibil în mijlocul războiului. Răspunsul ucrainean la agresiunea rusească demonstrează că agilitatea întreprinderilor locale, soluţiile energetice diversificate şi ciclurile de inovare de mare viteză (în special în dezvoltarea dronelor şi a electronicii) pot menţine în mişcare roţile unei economii chiar şi în cazul întreruperilor repetate de curent, al perturbărilor logistice şi al lipsei cronice de forţă de muncă. Succesele Ucrainei, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea rapidă a produselor şi acordurile de finanţare inovatoare, au, de asemenea, implicaţii majore pentru industriile de apărare ale Europei în ansamblu. Ucraina nu şi-a permis să devină o economie-fortăreaţă izolată. Finanţarea internaţională şi parteneriatele tehnologice stabile au fost decisive în supravieţuirea sa. Ucraina a îngrijit piaţa liberă în toate industriile în care a fost sigur să facă acest lucru (produse de consum, servicii digitale, anumite tipuri de producţie) şi s-a asigurat că resursele sunt direcţionate acolo unde produc cel mai mult bine.  

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru