"Dacă am zece mii de lei, pot să văd criza în două feluri: ce-aş putea face ca după ce se termină criza să devină o sută de mii de lei sau ce mă fac să am la finalul crizei măcar zece mii." Cam aşa rezumă Florin Talpeş, fondatorul companiei Softwin, cele două moduri în care gândeşte programatorul în 2011. Omul care a pus bazele furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, cu o cotă de piaţă de peste 30% în România şi circa 2% la nivel mondial, remarcă faptul că până în octombrie 2008 exista un dezechilibru între cererea de programatori din partea companiilor şi oferta din piaţă. Astăzi, spune creatorul Bitdefender, situaţia este similară. Criza economică a avut totuşi un efect asupra vieţii de zi cu zi a IT-istului român, dar unul mai mult psihologic. Mai exact, în momente de criză, unii o abordează ca pe o oportunitate şi deci îşi asumă riscuri, alţii privesc criza ca pe o ameninţare şi devin mai prudenţi.

"În lumea programatorilor am constatat că sentimentul de incertitudine a creat o ancorare mai mare." Astfel, până acum trei ani programatorii erau mai dispuşi să se disloce dintr-un loc în altul, însă acum fenomenul migraţiei a scăzut. "Dacă le dădeai ceva apetisant în 2008 şi le dai acelaşi lucru acum, şansele de reuşită în a-i recruta sunt mai mici." Motivul: mulţi programatori au devenit mai conservatori pentru că sentimentul de incertitudine privind viitorul companiei la care s-ar angaja îi face mai vulnerabili. "Este un efect pur psihologic pentru că realitatea e construită de fapt din percepţii", spune Talpeş. Tocmai nesiguranţa i-a determinat pe cei mai mulţi să rămână la locul de muncă în care i-a surprins recesiunea şi să nu mai rişte nimic, chiar dacă nevoia de programatori este în continuare la fel de mare. Deşi afectate de vremurile economice mai dificile, industria IT a fost mai rezistentă decât alte pieţe care s-au prăbuşit la jumătate sau chiar la un sfert faţă de anii 2007-2008. Afacerile din tehnologie au crescut constant, iar prestigiul României - de loc cu oameni de foarte bună calitate şi de două-trei ori mai ieftini - s-a apreciat. Investiţiile străine în noi centre de dezvoltare au fost chiar accelerate de avantajul costurilor mai mici.

Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor '90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. "Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi 1.000 de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?", se întreabă Talpeş.

Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. "Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte", explică Talpeş. Circa 8-10.000 de absolvenţi de ştiinţe asemănătoare informaticii ies anual de pe băncile universităţilor, iar cererea e în medie cu 20-30% mai mare. Ritmul este însă extrem de dinamic. Intrarea unei companii pe piaţa din România poate debalansa rapid raportul dintre cerere şi ofertă, dat fiind că nevoia de sute sau mii de angajaţi poate apărea peste noapte. Fenomenul se întâmplă în continuare, imun la problemele economice ale României, ba chiar stimulat de faptul că numărul de oportunităţi a crescut. Talpeş spune că programatorii pot avea chiar în România un microclimat de lucru extrem de competitiv, dar în afara orelor de serviciu contează şi ce se întâmplă la nivel de societate - "dacă acele lucruri te otrăvesc, atunci eşti practic împins să părăseşti ţara".