"Vizitand acest terminal, as vrea sa intelegeti diferenta arhitecturala majora promovata. Spatiile comerciale agreseaza pasagerul. Este o intentie, iar acest terminal a fost construit urmarind acest concept, din dorinta de a creste puternic veniturile non-aeronautice ale companiei si din dorinta de a pastra cheltuielile de operare pe care le percepem de la operatorii aerieni la parametrii cat mai rezonabili." Declaratia ii apartine directorului Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB) Tudor Jidav si a fost facuta in urma cu mai bine de o luna, cu prilejul extinderii terminalului de la Otopeni. Un terminal care la finalizarea fazei a treia a modernizarii de la finele anului 2012 va putea gestiona un trafic de sase milioane de pasageri anual, fata de cinci milioane, cati trec in prezent pe la Otopeni. Pana la imbarcare, pasagerii au la dispozitie baruri, restaurante si magazine noi pentru petrecerea agreabila a timpului, dupa cum spun gestionarii spatiilor. Tarifele pentru cumparaturi nu difera fata de magazinele din vechiul terminal, insa surprizele ar putea veni de pe urma pretului biletelor.

Solutia gasita de Jidav pentru a pastra cheltuielile de operare pe care compania le percepe de la operatorii aerieni la parametri "cat mai rezonabili" pare a fi un obiectiv greu de tintit, cata vreme la urechile sefilor de companii de aviatie circula zvonuri legate de posibile cresteri de taxe. Mai exact, propunerea autoritatilor aeroportului de a introduce o noua taxa, asa-zisa "taxa de supraveghere a obiectivelor de securitate", potrivit oficialilor Air France-KLM Romania. Cat timp taxele de aeroport se regasesc in compunerea pretului biletelor, pasagerii ar urma sa plateasca mai mult, in cazul modificarii acestora. "Nu as putea sa spun daca exista o legatura intre inaugurarea noului terminal al aeroportului Otopeni si aceasta taxa", spune Alexandru Dobrescu, seful Air France-KLM Romania.

Reprezentantul Emirates Airlines in Romania, Nicolae Demetriade, sustine ca investitiile trebuie recuperate de undeva, pentru ca imprumuturile angajate de autoritati trebuie platite, iar solutiile pentru cresterea veniturilor sunt putine la numar: "Investitii de acest fel se pot recupera din cresterea numarului de pasageri si a frecventei zborurilor sau, mai usor, din marirea taxelor de aeroport". Prima varianta este mai putin probabila, in conditiile in care traficul de pe Otopeni este ce-i drept in crestere, insa cresterea semnificativa a numarului de zboruri nu e tocmai o tendinta remarcabila in ultima perioada. "Daca cei de la CNAB spun ca din activitatile comerciale se poate recupera o parte din investitii, o parte poate fi si 0,1% sau 0,01%", adauga Demetriade.

De cealalta parte, CNAB mizeaza insa pe experienta de zeci de ani a companiilor in sarcina carora cade gestionarea celor 4.000 de metri patrati de spatii comerciale nou-create. Ca urmare a procedurii de selectie a ofertelor, lansata in noiembrie 2008, au fost desemnati castigatori italienii de la Autogrill S.p.a. pentru zona de alimente (Travel Food & Beverage), unul dintre liderii mondiali in domeniu, care opereaza in peste 40 de tari, cu o cifra de afaceri de 5,7 miliarde de euro in 2010 si un EBITDA de 605 milioane de euro. Pentru partea non-alimentara (Travel Retail), contractul a mers la firma Millenium, parte a grupului german Heinemann, cu experienta de 117 ani pe piata internationala de vanzare cu amanuntul pentru calatori si care distribuie bunuri catre o mie de operatori duty-free din 70 de tari. Important de mentionat este faptul ca spatiile comerciale nu au fost inchiriate, acestea constituind aport in cadrul asocierilor respective, asadar accesul in ecuatia afacerilor de la Otopeni se poate face cel mult la nivel de furnizor de produse pentru cele doua firme.