Pentru o mana de oameni de afaceri, hotelurile reprezinta singura sau principala directie de investitie si deseori singura pasiune. Pentru multi altii, un hotel in portofoliu reprezinta o chestiune de imagine, un loc unde sa isi cazeze partenerii de afaceri sau un mod de a-si imbunatati imaginea. Pentru ca "in mentalul colectiv, un proprietar de ferme de pasari poate fi bogat, dar un proprietar de hotel e cu siguranta bogat, iar multi dintre oamenii de afaceri isi doresc asta pentru imaginea lor", spune Sebastian Lazaroiu, sociolog si presedinte al Centrului Urban si Regional de Sociologie (CURS).

Doar imaginea sa fie motivul pentru care oameni de afaceri din domenii precum agricultura, amenajarile interioare, constructiile de drumuri, turismul sau investitiile financiare aleg la un moment dat sa isi orienteze o parte, mai mica sau mai mare, din profit pentru a-si construi sau a-si cumpara un hotel?

Pastrand, bine inteles, proportiile si alegand hoteluri mai mici sau mai mari.

Nu numai nevoia de imagine ii impinge, spune Paul Marasoiu, consultant pe piata hoteliera si reprezentant oficial pentru Romania, Republica Moldova si Bulgaria al lantului hotelier Golden Tulip: "Mai sunt si altele: faptul ca a mostenit un teren bun, cu vad, faptul ca a strans o suma de bani suficienta si crede ca hotelul e o investitie sigura sau, cand e cel mai rau, este in competitie cu un alt investitor, iar cand unul construieste hotel de trei stele, celalalt isi face de patru, iar apoi celalalt contraataca fara sa mai tina seama de nevoile pietei, de oportunitatea investitiei sau de corectitudinea cu care aceasta este realizata".

Paul Marasoiu, care lucreaza de aproape cinci ani in domeniul consultantei hoteliere, spune ca mai putin de o treime din hotelurile de pe piata sunt facute profesionist: "In proportie de 75-80% proiectele sunt aiureli; putini sunt arhitectii care aprofundeaza domeniul si stiu ce sa proiecteze, toti fac cladiri, iar apoi proprietarii vin disperati ca li se pare ca ce se construieste nu e bine". Marasoiu povesteste despre cazuri in care proprietarii au venit sa ceara consultanta pentru constructia unui hotel, in conditiile in care structura era deja ridicata si definita, dar fara posibilitatea de a acoperi functiunile necesare unui hotel (structuri pentru sali de conferinte, pentru centru de sanatate).

Cu toate ca, intr-adevar, sunt multiple exemple de oameni de afaceri care decid sa investeasca intr-un hotel din motivele enumerate mai sus, aglomerarea din ultimul timp a oamenilor de afaceri care decid sa investeasca in hoteluri (cel putin o data pe saptamana apar in presa declaratii ale diversilor oameni de afaceri care intentioneaza sa deschida un hotel, chiar au inceput constructia acestuia sau chiar l-au deschis) vine pe un fundal unde se remarca doua tendinte: scaderea marjelor de profit ale hotelurilor (pentru anul trecut, marile hoteluri prezente in Bucuresti au raportat cresteri in medie cu doar 10% ale afacerilor) si tendinta, timida deocamdata, a afilierii la lanturi hoteliere internationale.

Daca in anii trecuti apareau predominant hoteluri pe care proprietarul le numea cum voia si le opera singur, investitiile sau intentiile de investitii din ultimul an, atat in Bucuresti, dar si in orase precum Sibiu, Cluj, Timisoara sau Iasi se indreapta catre operarea cu un lant cunoscut (atat pentru experienta in operare, cat si pentru baza de clienti cu care vine un astfel de lant). Aceasta arata nu numai o profesionalizare a pietei, dar si mai multa prudenta: pe o piata unde cererea e oricum mai mare decat oferta (cum era cu cativa ani in urma, cand erau foarte putine hoteluri afiliate), deschiderea unui hotel no-name nu era foarte riscanta; acum insa, cand numai anul acesta vor intra pe piata Radisson SAS, trei hoteluri Ramada, doua Best Western, dar si un posibil Hyatt, inaugurarea fara un nume puternic pe firmament poate fi mai riscanta.

O privire atenta asupra pietei arata ca, practic, investitorii in hoteluri au caracteristici aparte si pot fi luate in calcul patru mari categorii: investitori a caror singura profesie si directie de investitii e hotelaria (exemplu: Radu Enache, Continental Hotels), investitori care vin din alt domeniu, dar isi concentreaza ulterior mai multe resurse pe hoteluri decat pe profilul lor initial (Robert si Ionut Negoita, Confort Hotels), investitori care lucreaza intr-un domeniu conex industriei hoteliere - cel mai des, turismul, dar si restaurantele - si care decid sa isi investeasca profitul intr-o piata pe care o cunosc (exemplu: Alin Burcea, Paralela 45) si investitori care implica o suma de bani in constructia sau achizitia unui hotel si apoi isi vad de afacerile lor initiale (exemplu: Marin Bucur, Casa Capsa).

Deocamdata, Radu Enache este atat persoana care conduce cel mai extins lant hotelier din Romania (cel mai extins indiferent de provenienta capitalului), cat si persoana care a investit cel mai mult doar in hoteluri. Practic, din 1995, cand a intrat prima oara in afaceri cu hoteluri, Radu Enache a investit tot profitul obtinut, respectiv o serie de credite bancare, pentru achizitii si constructii de noi hoteluri.

In acest moment, Radu Enache controleaza zece hoteluri (1.435 de camere - dintre care 550 sunt operate de Accor, prin brandul Ibis), un complex de doua stele pe Valea Prahovei (Continental Gaiser), cu inca 57 de camere, dar si un teren de 4.200 de metri patrati in Timisoara, unde intentioneaza sa construiasca in acest an doua hoteluri.

Desi detaliile despre cele doua investitii de la Timisoara nu au fost facute publice, se estimeaza ca unul dintre ele va fi un hotel Ibis - intrarea Ibis in Timisoara fiind asteptata de mult timp.

Hotelurile de la Timisoara, lantul de hoteluri de doua stele (care va debuta inca din acest an cu primul hotel in zona Garii de Nord si caruia ar trebui sa ii urmeze alte sase hoteluri-surori, in masura in care conceptul se va dovedi un succes), dar si renovarea unora din hotelurile existente vor atrage investitii de 65 de milioane de euro, un sfert din fondurile necesare urmand sa provina din surse proprii, dupa cum spune omul de afaceri.

Cand isi motiveaza inclinatia pentru hotelarie, Radu Enache nu vorbeste neaparat despre cat de profitabila e aceasta afacere, ci mai degraba despre cat de mult ii place si despre faptul ca a inceput-o din pasiune, fiind domeniul in care a lucrat inca inainte de 1989. Mai precis, omul de afaceri spune ca daca nu ar fi pasionat de hoteluri, poate nu ar investi in acest domeniu: "Turismul si hotelaria sunt investitii aristocratice: cer bani multi, pe care ii astepti vreme indelungata sa vina inapoi".

Cazul lui Radu Enache este singular din punctul de vedere al dimensiunii afacerii - insa cei ce si-au facut doua sau trei hoteluri sunt destul de multi. Principala diferenta este ca nu hotelaria a fost cea mai importanta sau prima lor directie de business.

Cel mai bun exemplu sunt oamenii de afaceri care si-au dorit dintotdeauna sa intre in afaceri cu hoteluri, dar fie nu au avut resursele financiare necesare, fie s-au lansat in business cu altceva si si-au amintit pe parcurs de pasiunea initiala. Cand a cumparat hotelul Rex din Mamaia, Carmen Adamescu (unul dintre proprietarii afacerii Unirea Shopping Center) a declarat ca a achizitionat cel mai mare hotel de cinci stele de pe litoral, "pentru ca i-a placut dintotdeauna". Mai precis, sotii Adamescu voiau demult sa investeasca in turism, "pentru ca e o afacere cu potential", dar nu reusisera. Acum, ca au cumparat Rex, vor sa investeaca sapte milioane de euro in el, sa il afilieze la un lant international, iar apoi sa ii "conceapa" un frate, undeva la munte. "Ne gandim la un hotel Rex de 100 de camere la munte, in care sa investim cam 10 milioane de euro", a spus Carmen Adamescu dupa perfectarea tranzactiei cu omul de afaceri Viorel Paunescu, fostul proprietar al hotelului Rex si actualul proprietar al hotelurilor Intercontinental si Lido.

Intr-o situatie similara s-au aflat si fratii Ionut si Robert Negoita: "Noi am vrut sa ne facem hotel inca de cand ne-am intors din Franta, dar am preferat sa incepem cu o agentie de turism care nu prea a mers si ne-am axat pe solutii de acoperire pardoseala". Dupa ce grupul Pro Confort a ajuns in 2003 la afaceri de aproape 10 milioane de euro, fratii Negoita au intrat in sfarsit in afaceri cu hoteluri, deschizand primul hotel Confort la Otopeni, apoi au urmat inca doua investitii, lantului Confort Hotels urmand a i se adauga in acest an cel mai mare hotel atat din Romania, cat si din Europa (Confort Vitan va avea 1.200 de camere si va necesita o investitie de 60 de milioane de euro, prima parte a constructiei urmand a fi inaugurata in septembrie).

Un investitor aparut recent in domeniu este familia Tusa din Cluj-Napoca, ale carei afaceri in domeniu au inceput cu doi ani in urma (cu o pensiune langa Cluj-Napoca), afaceri care s-au extins de la sfarsitul anului trecut cu un hotel de trei stele in Cluj-Napoca (Sunny Hill), care a fost afiliat la inceputul acestui an la reteaua Golden Tulip. 

"Motivatiile pentru a intra in afaceri cu hoteluri au fost doua: chiar credem ca se poate castiga mult din asta si am pornit la drum cu ideea afilierii la un lant international - Clujul chiar duce lipsa de hoteluri afiliate (pana la aparitia Golden Tulip, in oras era un singur hotel afiliat Best Western - n.red.)", mai spun investitorii.

O categorie aparte de investitori in hoteluri sunt proprietarii de agentii de turism, care au crescut si au devenit cunoscuti ca turoperatori pentru vacante externe - mizand pe cresterea veniturilor populatiei - si care au considerat ca este momentul sa intre si in afaceri cu hoteluri, in special pe Bucuresti (in varianta optimista, sperand ca ii vor caza acolo pe turistii straini pe care vor reusi sa ii aduca in Romania, iar in varianta realista, pentru a acoperi din surplusul de cerere pe care l-a manifestat in ultimul an Capitala).

Ion Antonescu, proprietarul Marshal Turism, este primul exemplu in acest sens: la inceputul anilor 2000 a preluat cu un contract de inchiriere pe cinci ani Hotelul Batistei (care apartinea statului), iar la expirarea contractului de inchiriere a cumparat hotelul, in care a investit 2 milioane de euro si l-a transformat in hotel de patru stele. Ion Antonescu planuieste ca primul Hotel Marshal (fost Batistei) sa fie urmat de un al doilea, pe care il va construi incepand cu vara acestui an in zona Dorobanti, plan pentru care a achizitionat in zona un teren de 1.500 de metri patrati. "Termenul prevazut pentru finalizarea lucrarilor la hotelul din Dorobanti este de doi ani si voi investi circa 10 milioane de euro", spune Antonescu, precizand ca suma pe care o va investi provine de pe urma unui teren de 8.000 de metri patrati, pe care l-a vandut cu un an in urma pentru exact aceasta suma. Ca si Ion Antonescu, Alin Burcea, proprietarul agentiei Paralela 45, urmareste sa intre in afacerile cu hoteluri, speculand cresterea din ultimii ani a cererii de turism de business. "Am urmarit cresterea pietei de business atat din exterior, dar si din interior - vanzand bilete de avion, dar si cazare la hotelurile din Bucuresti - si am decis ca pot sa fructific baza de clienti pe care am dobandit-o in timp", spune Burcea, care intentioneaza sa investeasca in primavara anului viitor 5 milioane de euro intr-un hotel-boutique, cu maxim 50 de camere. Inainte de a incepe sa speculeze piata de business din Capitala, Burcea a intrat cu spatii de cazare in Predeal, iar in vara acestui an va inaugura un apart-hotel in statiunea Neptun (cu o investitie de 2 milioane de euro).

Proprietarii de restaurante si cafenele sunt alta categorie conectata la o retea importanta de clienti si care simt piata din felul cum le merge lor afacerea. Tudor Dragomir Niculescu, cel care a dezvoltat brandul Turabo (initial pe cafenele, iar mai nou si pe piata salilor de evenimente), se gandeste sa investeasca profitul pe care il va obtine in acest an intr-un hotel in Bucuresti. "De mult timp intentionez sa investesc intr-un hotel care sa se numeasca tot Turabo, care sa imi sustina brandul pe care l-am dezvoltat pana acum, dar deocamdata nu am gasit o locatie care sa imi satisfaca cerintele", spune Dragomir Niculescu.

Desi cafenelele au o rata buna de profit si afacerea creste de la an la an (pentru acest an, cele 10 cafenele, plus cele doua sali de conferinte ar trebui sa ii aduca lui Niculescu afaceri de 10 milioane de euro), acesta considera ca un hotel este o investitie mai stabila si mai sigura: "O data ca este o investitie mai mare, dar pe termen mult mai lung - cere mult la inceput, dar se deterioreaza fizic mai greu: daca intr-un hotel refurbishment-ul se face la sase-opt ani, in cafenele sunt necesare investitii anuale de aproximativ 20-30.000 de euro per locatie". 

Daca Niculescu se gandeste sa isi extinda afacerea, la Iasi, Constantin Benta si-a inchis afacerea - o cladire istorica in centrul orasului in care functionau un restaurant, o cofetarie si un cazinou - pentru a-l renova, a-l extinde si a-l relansa din aceasta primavara cu mai multe functiuni: restaurant, cazinou, cofetarie si hotel de trei stele. "Hotelul va avea 27 de camere si va fi clasificat la trei stele (desi este dotat de patru), deoarece asa pot atrage mai multe categorii de clienti, inclusiv functionarii publici - care, conform legii, nu se pot caza decat la maxim trei stele", spune Constantin Benta, care a cumparat din 1995 pana in 1999 pachetul majoritar de actiuni (95%) din complexul Select cu putin peste 500.000 de dolari. Dupa ce va inaugura noul complex, Benta estimeaza ca afacerea lui va valora 5 milioane de euro, dupa ce va fi investit in ea 1,5 milioane de euro. 

Daca fiecare din investitiile de mai sus se asaza intr-un context - o directie de investitii spre hotelarie, cunostinte in domeniu etc. - investitiile unor oameni de afaceri care fac sau cumpara pur si simplu hoteluri sunt mult mai frecvente. Exemplele ar fi nenumarate: omul de afaceri Sorin Terbea (din Targu-Mures, cu afaceri in imobiliare, constructii de drumuri si transporturi) a inaugurat la sfarsitul anului trecut in localitate un hotel de patru stele, President, in care a investit 6,5 milioane de euro (si in care va mai investi aproape tot atat ca sa il extinda), Ioan Niculae, proprietarul Interagro, a investit vara trecuta 5 milioane de euro pentru a deschide un hotel de patru stele la Zimnicea, iar Marian Bucur (inginer, cu afaceri in agricultura) a preluat Casa Capsa in 2003, a investit 5 milioane de euro, dar nu a continuat cu afaceri in domeniul hotelurilor, ci a preferat afacerile initiale.

Principala motivatie a oamenilor de afaceri din tara este in primul rand lipsa capacitatilor de cazare in orasele de provincie, dar cea mai importanta este posibilitatea de a-i caza la hotelul propriu pe partenerii de afaceri veniti in vizita. "Nu prea stiu cum e la celelalte hoteluri din oras, de aceea prefer sa fac eu doua hoteluri si sa pot caza acolo, in conditii pe care le cunosc perfect, pe toti partenerii mei de afaceri", spune Iulian Dascalu, care a rezervat spatiu in viitorul proiect Planorama (cel mai mare proiect imobiliar din Iasi) pentru doua hoteluri de cinci stele - clasificare inexistenta inca in Iasi.

Fie ca fac un hotel pentru a fi cel mai bun, fie il fac sa aduca bani, fie sa isi imbunatateasca imaginea, fie ca il fac doar sa fie pur si simplu al lor, investitiile oamenilor de afaceri locali in hoteluri totalizeaza peste 200 de milioane de euro. Adica majoritatea investitiilor programate pentru 2007.