În 2008, Jan Gijsbertus de Boer şi-a ipotecat casa pentru a porni, în România, o fermă de vaci modernă. După ani de pierderi şi îndoieli, afacerea a crescut pas cu pas, până a devenit cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană. Astăzi, fiul său, Peter, conduce compania listată la bursă, vorbeşte despre compost, biometan şi vertical farming şi pregăteşte transformarea DN Agrar GROUP într-un hub european al agriculturii circulare.

DN Agrar Group operează astăzi un portofoliu de cinci ferme care definesc standardul producţiei de lapte din România. DN Agrar Cut este un exemplu de smart farming, cu peste 2.000 de bovine şi o producţie zilnică de 50.000 de litri de lapte. Lacto Agrar Farm, una dintre primele investiţii, a ajuns la peste 4.000 de bovine şi produce aproximativ 60.000 de litri pe zi, fiind considerată un pionier al agriculturii sustenabile în România. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale şi o capacitate de 75.000 de litri pe zi, consolidându-şi rolul de lider regional în producţia de lapte. Prodlact Farm este dedicată creşterii tineretului bovin, asigurând continuitatea efectivelor pentru celelalte unităţi, în timp ce proiect aflat în dezvoltare, cu 1.800 de animale în prezent.

Dimineaţa unei toamne târzii a început cu paşi grăbiţi pe aleea care despărţea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanţi şi jurnalişti, veniţi să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – şi surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei. În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă şi motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradiţional. Între turul prin grajduri şi prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care au pariat deja pe performanţa DN, Peter de Boer, CEO al DN Agrar şi director pentru relaţia cu investitorii, aruncă o idee care pare că va ţine titlurile publicaţiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”. Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde şi o agricultură circulară menită să transforme deşeurile în resurse. Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar Group a crescut în ritm accelerat şi include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale şi o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanţilor companiei, DN Agrar Group a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producţie ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt şi mai ambiţioase: până în 2030, între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde. DN Agrar Group a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (Ă80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar Group are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer. În spatele acestei afirmaţii stă însă o poveste care începe cu 17 ani în urmă, atunci când tatăl său, Jan Gijsbertus de Boer, a decis să lase Olanda pentru România şi să pună bazele DN Agrar Group.

Jan de Boer, fondator, DN Agrar GROUP: În viaţă trebuie să faci ceea ce îţi place, nu ceea ce îţi aduce cei mai mulţi bani. Poţi visa toată viaţa sau îţi poţi trăi visul. Eu îmi trăiesc visul.

Căutările din 2007: de ce România şi nu altundeva? Jan de Boer era deja un fermier experimentat în Olanda şi Germania. Conducea o afacere de 3.000 de vaci şi, cu tineretul bovin, ajunsese la 5.000 de animale. În loc să se mulţumească, a început să se întrebe ce urmează: să mai cumpere o fermă sau să construiască ceva complet nou? Răspunsul a venit după 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. „Ungaria era prea scumpă, Polonia la fel, Bulgaria prea mică, iar Ucraina nesigură. Acum sunt bucuros că nu am ales Ucraina. România părea mai sigură pentru investiţii, avea regulile UE şi mai mulţi consumatori”, spune Jan. A venit şi a călătorit trei săptămâni. O săptămână întreagă a petrecut-o în România, ca să decidă unde să se aşeze. Prima opţiune a fost sudul, lângă Bucureşti. A găsit aici teren plat ca în Olanda, costuri mai mici şi proximitate faţă de piaţă. Dar, de fiecare dată când revenea, constata acelaşi lucru: „Era prea cald şi nu ploua.” După trei vizite, a renunţat la idee. S-a orientat apoi către nordul Transilvaniei, spre graniţa cu Ucraina, unde terenul i s-a părut mai promiţător. „Aici era mai frumos, mai puţin deluros. Eu le spun munţi, deşi românii nu le spun aşa. Şi ploua mai mult.” În plus, zone precum Sibiu şi Alba ofereau un avantaj pe care îl preţuieşte şi azi: posibilitatea ca oamenii să aibă o viaţă decentă şi să se bucure de împrejurimi. Începuturile au fost mai degrabă un şir de încercări decât de succese. „La început găsisem doar 23 de hectare. Am avut un român care vorbea germană şi care căuta teren pentru mine. I-am cumpărat o maşină second-hand cu 8.000 de euro, el mi-a adus 20 de hectare de teren şi apoi a dispărut. Aceasta a fost prima mea experienţă în România.” Treptat, a găsit alţi oameni, a cumpărat terenuri, dar dificultăţile nu au întârziat să apară. „Am început cu 300–400 de hectare, apoi am ajuns la 1.000. Terenul nu fusese lucrat de 10–15 ani. Încercai să faci 6 tone de grâu pe hectar, dar obţineai doar 1,5–2 tone. În primii doi ani am pierdut 1,5 milioane de euro.” Pentru ca afacerea să supravieţuiască, a fost nevoit chiar să ipotecheze casa familiei de trei ori. „Familia era în Olanda. Nu erau discuţii plăcute când le spuneam că am nevoie de mai mulţi bani. Soţia îmi spunea: «De ce mergi din Germania în România? Aveai destulă muncă acolo.» I-am spus: «Vreau să fac asta.» Uneori e bine să nu asculţi.” În primii trei ani, a dezvoltat businessul alături de manageri din Germania, Danemarca şi Olanda. Treptat însă, echipa s-a schimbat, iar acum, majoritatea managerilor sunt români. Momentul de cotitură a venit în 2016, când piaţa laptelui trecea printr-o criză. „Atunci preţul laptelui a scăzut foarte mult, dar am reuşit să încheiem anul pe plus. Atunci am simţit prima dată că am reuşit.” În tot acest timp, relaţiile cu procesatorii s-au schimbat şi ele. „La început am lucrat cu Albalact şi Covalact. Primele trei ferme au avut şi Danone ca partener, timp de trei ani. Din 2011 avem o relaţie de lungă durată cu Albalact. Diferenţa este că românii caută profit rapid, eu prefer stabilitatea. Prefer să fac 10% profit constant, 20 de ani, decât 20% o singură dată. Afacerile sunt o chestiune de încredere. Dacă cineva mă minte, nu mă mai întorc”, descrie Jan câteva dintre principiile sale de business.

Dacă îl întrebi pe tatăl meu, cred că pentru el ferma şi oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii
sunt importanţi, avem angajaţi extraordinari care lucrează de peste 10–15 ani în companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre.
Sunt, poate, mai capitalist decât tatăl meu.

Peter de Boer, CEO şi director pentru relaţia cu investitorii, DN Agrar Group

În ce se măsoară succesul? Pentru fondatorul DN Agrar Group, reuşita afacerii nu se măsoară doar în mii de litri de lapte sau milioane de euro, ci şi în oameni. „Avem aproape 300 de angajaţi. Până la 200 îi ştiam pe toţi, cu nume şi familie. Acum e mai greu, dar cel mai important este ca oamenii să fie fericiţi. Îi ajutăm să ia permisul de conducere, le plătim şcoala, le dăm timp liber să-şi ducă copiii la şcoală. După ani de muncă, îi trimitem în city-breakuri în Europa.” Astăzi, afacerea este condusă de Peter de Boer, fiul fondatorului, care a venit în 2019 să sprijine compania în procesul de listare la bursă. „A fost alegerea lui, după ce înainte am discutat despre cine dintre cei trei copii ar vrea să se implice în business. La acel moment credeam că fiica mea va prelua. Dar Peter a venit apoi şi a spus că vrea să se alăture. Nu mă aşteptam. El trăia la Amsterdam, studia acolo, era alt mediu”, povesteşte Jan Gijsbertus de Boer.  Decizia a coincis cu pregătirile pentru listarea la bursă, un moment cheie pentru companie: „Acum este CEO, dar nu a fost simplu să obţină această poziţie şi să se afirme.” Dacă Jan este vizionarul care a riscat totul, Peter este liderul prezent şi energic, obişnuit să modereze paneluri şi să discute deschis cu angajaţii din birouri. Pentru el, viitorul nu mai înseamnă doar lapte, ci şi compost, energie verde şi agricultură circulară. „Compostul şi energia vor fi foarte importante. Cred că până în 2030 acest lucru va fi realitate”, confirmă şi Jan. În planurile lor intră inclusiv crearea unui cluster alimentar regional, la Bucureşti sau Bratislava, care să reducă dependenţa de importurile de legume şi fructe. „România importă 50% din legume şi fructe, deşi ar putea produce aici. Este o ţară frumoasă, dar profitul se face în afară: vinzi grâu şi porumb şi cumperi pâine de la alţii.”  Atunci când fiul său, Peter, a preluat rolul activ în conducerea companiei, sfatul lui a fost: „Să fie el însuşi şi să fie mereu onest. Dacă nu ştii un răspuns, recunoaşte. Nu minţi. Dacă minţi o dată, oamenii ţin minte zece ani”. În viziunea sa, credibilitatea unui lider se construieşte în timp şi poate fi pierdută într-o clipă. Rigoarea este un alt element definitoriu al fermelor pe care le conduce. O zi perfectă la DN Agrar Group înseamnă disciplină şi respectarea unor proceduri precise: „Avem protocoale scrise la fiecare 10–15 minute. O zi perfectă e atunci când totul se desfăşoară conform planului”. Deşi grupul este astăzi cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană, Jan de Boer priveşte tot mai mult spre viitor şi către noi direcţii de dezvoltare. Îi dă dreptate lui Peter atunci când acesta spune că, în timp, compostul ar putea deveni mai valoros decât laptele. „Compostul şi energia vor fi foarte importante. Cred că până în 2030 acest lucru va fi realitate. Ne pregătim pentru asta şi vrem să construim un cluster alimentar la Bucureşti sau la Bratislava”, explică antreprenorul. El atrage atenţia şi asupra paradoxului pieţei româneşti: „România importă 50% din legume şi fructe, deşi ar putea produce aici. Este o ţară frumoasă, dar profitul se face în afară: vinzi grâu şi porumb şi cumperi pâine de la alţii”. Iar pentru tinerii care îşi doresc să intre în agricultură, mesajul său este unul cât se poate de clar: trebuie să iubeşti această meserie. „Altfel nu rezişti. În viaţă trebuie să faci ceea ce îţi place, nu ceea ce îţi aduce cei mai mulţi bani. Poţi visa toată viaţa sau îţi poţi trăi visul. Eu îmi trăiesc visul”, spune fondatorul DN Agrar Group. 

De la picătură la val: patru ani care au schimbat dimensiunea DN Agrar Group

În 2021, compania raporta 47 milioane lei venituri şi un profit net de 9 milioane lei. Trei ani mai târziu, cifra de afaceri a ajuns la 176 milioane lei, iar profitul la 32 milioane lei. Pentru 2025, estimările sunt între 215 şi 225 milioane lei venituri şi un profit net de până la 52 milioane lei, consolidând poziţia DN Agrar Group drept cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană, potrivit reprezentanţilor DN Agrar.

Despre prezent şi viitor. Dacă începuturile DN Agrar Group au purtat amprenta lui Jan de Boer, fermierul olandez care a riscat tot pentru a construi în România, prezentul îi aparţine lui Peter, fiul care a preluat conducerea în 2019 şi a coordonat momentul definitoriu al listării pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Intrarea pe bursă în 2022 a deschis calea către includerea în indicele BET AeRO şi, ulterior, în indicii internaţionali MSCI Frontier Small Cap şi MSCI Romania Small Cap. De atunci, compania şi-a triplat dimensiunea şi a înregistrat o creştere constantă a EBITDA, livrând în 2024 aproximativ 65 de milioane de litri de lapte şi estimând pentru 2025 peste 70 de milioane. DN Agrar Group operează în prezent cinci ferme de referinţă pentru industria locală. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale şi 75.000 de litri pe zi, Lacto Agrar Farm a ajuns la peste 4.000 de bovine şi produce 60.000 de litri, iar DN Agrar Cut se remarcă prin soluţii de smart farming, cu 50.000 de litri zilnic. Prodlact Farm asigură continuitatea efectivelor prin creşterea tineretului bovin, iar Straja Farm completează reţeaua cu o capacitate în creştere. Ambii au acum aceleaşi obiective, însă diferenţa de stil dintre tată şi fiu există, cel puţin în viziunea lui Peter. „Dacă îl întrebi pe tatăl meu, cred că pentru el ferma şi oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii sunt importanţi, avem angajaţi extraordinari care lucrează de peste 10–15 ani în companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre. Sunt, poate, mai capitalist decât tatăl meu. Îmi iau multă energie din creştere – creşterea companiei, implementarea de noi proiecte, dar mai ales faptul că vedem şi o evoluţie pozitivă a preţului acţiunii. Asta îmi dă multă energie”, spune Peter. Astăzi, compania funcţionează după un model circular: culturile agricole furnizează furaje pentru animale, fermele produc lapte şi dejecţii, iar acestea sunt transformate în fertilizatori organici în fabrica de compost. Energia solară din panouri fotovoltaice este folosită intern şi vândută în reţea. „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”, adaugă Peter, subliniind cât de importantă devine componenta de sustenabilitate pentru modelul DN Agrar Group. Planurile merg însă şi mai departe. Grupul îşi propune să scaleze acest model şi să îl ducă la un nou nivel de complexitate. Ţinta pentru 2030 este o producţie anuală între 150 şi 200 de milioane de litri de lapte, completată de investiţii în fabrici de biometan, dezvoltate alături de BSOG, care vor transforma compostul şi dejecţiile în energie şi CO2 valorificat de diverse industrii. În acelaşi timp, DN Agrar Group pregăteşte investiţii în sere şi unităţi de vertical farming, pentru a reduce dependenţa României de importurile de fructe şi legume. Nu lipsesc nici planurile de diversificare a gamei menite să consolideze poziţia companiei ca jucător integrat pe lanţul agro-zootehnic şi energetic.   

De la începuturi la planurile pentru 2030

2008
DN AGRAR GROUP începe operaţiunile în România, în judeţul Alba, Transilvania.

2010
Este demarată construcţia primei ferme modernă:
DN AGRAR APOLD.

2011
Lansarea operaţiunilor la ferma Apold. Compania îşi continuă expansiunea prin adăugarea celei de-a doua ferme, Lacto Agrar

2013
DN AGRAR înregistrează o expansiune considerabilă a suprafeţei de teren agricol lucrat. În paralel, compania demarează un proces de extindere a operaţiunilor agricole şi logistice în cadrul celorlalte companii afiliate.

2020
Lansarea operaţiunilor în cadrul celei de-a treia ferme de pro­ducţie a laptelui din cadrul grupului, DN AGRAR CUT, consolidând poziţia pe plan local.

2022
Listare la Bursa de Valori Bucureşti, devenind cel mai mare producător de lapte listat din România.

2024
DN AGRAR este recunoscut drept cel mai mare producător de lapte din Europa; integrează sustenabilitatea prin economie circulară şi şi parteneriat pentru producţia de biogaz.

2025
Lansarea operaţiunilor la cea-a de-a patra fermă productivă, DN AGRAR Straja. Totodată, anul fundaţiei pentru noul plan strategic pentru perioada 2025-2030: integrare verticală & diversificare (ferme verticale , noi unităţi de compost, planuri pentru construcţia fermei Cut 2, diversificarea prin noi modalităţi de valorizare a laptelui, etc). În Q4 din 2025- cea de-a 2-a fabrică de compost la Lacto Agrar.

2026
Continuarea extinderii infrastructurii: DN AGRAR Straja – finalizare, Fermă verticală – Cut 1, compost Cut 1, diversificarea gamei de produse lactate (grăsime, lapte praf), demarare construcţie fermă Cut 2

2027
Biogaz: Posibilitate de a obţine un pachet de 10%–20% din participaţia la instalaţia de biogaz, intrare în operare şi scalare. DN AGRAR – Cut 2 (Teren, construcţie, infrastructură de muls), extindere panouri solare Straja Farm.

2028
DN AGRAR – Cut 2 (Faza de achiziţie a animalelor), fermă verticală  şi fabrică de compost  (Cut 2), biogaz – primul an complet de funcţionare.

2029
Dezvoltarea serelor orientate către con­sumator (Faza 1) şi extinderea fermelor verticale (la Lacto Agrar).

2030
Penetrare extinsă pe piaţă şi integrare verticală finală: 6 ferme, 2 unităţi de compost noi, complex de sere (Faza 2) şi fermă verticală (Apold).