De la Fetească Neagră la provocările climatice: cum se reinventează prima cramă privată din România
15% este avansul cifrei de afaceri realizat de producătorul de vinuri Serve anul trecut, iar despre acest rezultat Silviana Petre-Badea, director general, spune că este foarte mult pentru industrie. Firma a derulat în ultimii trei ani investiţii de 3 milioane de lei, pentru a pune fundaţia de creştere viitoare. Dar 2025 se poate dovedi un an de cotitură pentru mulţi jucători din industrie.
„2025 va fi un an greu pentru Serve. Este al doilea an de transformare organizaţională şi rezultatele abia încep să se vadă. În ceea ce priveşte piaţa vinului din România, este un an cu multe provocări care vor impacta consumul. Statisticile făcute de Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) pe consumul de vin din 1960 până în prezent arată că este deosebit de sensibil la deranjamente economice - ceea ce ne aşteaptă cu siguranţă în ţară. Asta, peste războiul tarifar pornit de SUA, care lasă mult vin european fără piaţă de desfacere şi ameninţă în mod particular vinul românesc pe piaţa locală, precum şi cramele mici şi mijlocii. După părerea mea, va fi un an de cotitură pentru mulţi oameni din industrie”, afirmă Silviana Petre-Badea. Ea a preluat conducerea companiei de familie anul trecut, avându-i alături pe mama sa, care rămâne implicată şi acompaniază tranziţia, şi pe fratele său, Paul Badea.
Despre 2024, reprezentanta companiei spune că a fost un an greu, dar cu satisfacţii şi realizări importante care să „asigure” Serve pentru următorii 31 de ani. Cifra de afaceri a crescut cu 15%, ceea ce este foarte mult în industria vinului, compania a standardizat procesele în cramă şi îmbuteliere, a implementat un ERP modern şi un SFA care să eficientizeze back office-ul. „Deci, multe investiţii şi un proces de evoluţie care a început deja să dea roade”, punctează reprezentanta companiei.

Un business patrimonial
Serve a fost înfiinţată în 1994, fiind prima cramă privată din România, după Revoluţia din ’89, iar crama a fost construită pe amplasamentul actual între anii 1999 şi 2001. „Investiţiile spectaculoase au fost, aşadar, deja realizate, însă în domeniul vinurilor nu există an în care să nu fie necesare noi investiţii în echipamente care, în special, să uşureze efortul, să fie mai ergonomice şi să amelioreze calitatea procesului de vinificaţie, maturare şi îmbuteliere”, afirmă Silviana Petre-Badea. Ultima plantare a avut loc în 2021, cu 2 ha de Fetească Neagră, într-o poziţie cu orientare estică, la o altitudine de 425 m.
În ultimii trei ani, compania a investit 3 milioane de lei, investind în patru direcţii: modernizarea rezervoarelor de vinificaţie şi stocare; modernizarea liniei de îmbuteliere şi a laboratorului; obţinerea unei autonomii energetice, prin instalarea unei centrale fotovoltaice care să acopere necesarul de energie pe tot parcursul anului; achiziţia de echipamente viticole care să reducă munca manuală grea. Cât priveşte elementele cheie luate în considerare în construcţia strategiei companiei, directorul general spune că pe primul loc se plasează consumatorul şi preferinţele lui, mai cu seamă că există multe schimbări în această zonă, la nivel mondial. În al doilea rând, contează sustenabilitatea în cramă, supply chain şi în vie – „suntem un business patrimonial. Lucrăm pământul generaţiilor care vor veni după noi şi avem o responsabilitate. Înainte ca sustenabilitatea să devină un concept la modă şi înainte să avem un nume pentru totalitatea acţiunilor responsabile pe care le facem în decursul activităţii noastre, fondatorii au impus această grijă pentru ce lăsăm în urma noastră, iar aceasta a rămas în ADN-ul Serve”.
În al treilea rând, contează semnalele din piaţă, primite atât prin intermediul distribuitorilor şi partenerilor din reţelele de magazine, cât şi a colegilor de breaslă. Şi, nu în ultimul rând, în construirea strategiei companiei contează schimbările climatice – influenţa lor asupra plantaţiilor, asupra alegerilor pe care le fac reprezentanţii companiei; acest factor a crescut în importanţă pentru Serve în ultimii cinci ani.
Schimbările climatice au început acum 20 de ani, dar au fost treptate, ducând în principal la devansarea datei de pornire în vegetaţie a viilor, prin lipsa aproape totală a anotimpului de iarnă, explică Silviana Petre-Badea. „Astfel, astăzi culegem, în medie, cu trei săptămâni mai devreme decât acum 30 de ani şi, datorită căldurilor foarte mari şi prelungite, acumularea mare de zahăr din struguri face ca vinurile noastre să aibă şi din ce în ce mai mult alcool.” În plus, în ultimii 10 ani, au intervenit şi fenomene extreme de genul grindinilor extinse pe suprafeţe foarte mari (2019), secetelor endemice (2021–2024) sau îngheţurilor foarte târzii de primăvară (aprilie 2025). „Toate acestea fac ca producţiile la hectar să diminueze, să fie mai puţin sau deloc predictibile şi ne afectează major rentabilitatea.” Ce înseamnă practici sustenabile într-un business de vinuri? Poate un business să le susţină şi să fie şi viabil financiar? Silviana Petre-Badea spune că aceasta este dilema pe care încep să o aibă toţi cei care lucrează în agricultură; „cu toţii ne dorim sustenabilitate, o agricultură respectuoasă faţă de mediul înconjurător. Dar în condiţiile actuale de nesiguranţă climatică (pentru că modificările climatice au adus, în primul rând, fenomene extreme şi nesiguranţă, impredictibilitate) este foarte greu să fii profitabil fără să îţi iei nişte minime măsuri de protecţie. Nu spun că este imposibil, există exemple, dar riscurile devin din ce în ce mai mari”.
Un alt subiect care suscită un interes tot mai mare se leagă de amprenta de carbon şi gradul de poluare, un domeniu despre care reprezentanta Serve spune că este încă la începuturi. Dar, arată ea, irigaţiile care, până nu de mult, nu erau considerate un element poluant au devenit dificile, prin simplul fapt că apa, ca resursă, devine din ce în ce mai limitată. „Dintre toate activităţile agricole se ştie că viticultura, atunci când este făcută cu responsabilitate (fără irigaţii şi fără abuz de pesticide), este în categoria celor mai puţin poluante activităţi, alături de apicultură şi agricultura biologică.”
Una dintre marile victorii ale companiei, punctează repezentanta Serve, este dezvoltarea pepinierei de Fetească Neagră, prima pepinieră privată pentru acest soi din ţară, care a avut „o contribuţie enormă la răspândirea acestui soi în anii care au urmat. A fost o mare victorie, mai ales că din ea am furnizat plante tuturor colegilor din zonă”, declară Silviana Petre-Badea.
Un moment important pentru companie a fost în 2021, când prima Fetească Neagră pură care a obţinut peste 90 de puncte la Wine Advocate (Robert Parker) a fost Cuvee Guy de Poix. Dealtfel, Serve este şi compania care a lansat primul vin rosé sec din România, într-o perioadă în care mare parte dintre vinurile autohtone, dar toate rosé-urile erau demiseci, demidulci sau dulci. Un alt moment important în parcursul Serve este realizarea tranziţiei către generaţia următoare, în 2024, când managementul companiei a fost preluat de Silviana Petre-Badea, iar tânărul Sabin Banita a preluat poziţia de oenolog al cramei, de la Aurel Rotărescu.

TERENURILE SERVE sunt situate exact pe paralela 45, la altitudini de până la 45o m, versanţii din Ceptura având atât orientare sudică, cât şi nordică. Zona a atras ulterior şi alţi investitori în vin.
Particularităţile generaţiilor
Piaţa vinului în România s-a maturizat mult, dar fiecare generaţie de consumatori are particularităţile ei, puncteză Silviana Petre-Badea. Consumatorii care au în jur 50 de ani, pe segmentul pe care activează compania (premium), sunt cunoscători – oameni care călătoresc, care cunosc vinuri, care se educă şi explorează. „Este o plăcere să îi vedem la cramă şi să citim interesul şi înţelegerea pentru munca care merge în vinurile pe care le au în pahar. Consumatorul de 35-45 de ani este curios, încearcă. Tinerii beau mai puţin şi sunt agnostici vizavi de ce beau – încearcă din toate categoriile, caută experienţe, caută ceva nou”, declară reprezentanta Serve.
Cât priveşte exporturile de vinuri româneşti, în general, acestea se realizează la preţuri mici sau în cantităţi foarte reduse. Domeniul „are nevoie de o investiţie susţinută de 10-15 ani, cu buget de minimum 5 milioane euro/an (din care nu mai mult de 10% să se ducă pe salariile celor care îl gestionează) şi marketing judicios gestionat de o entitate a statului extraordinar de bine condusă de oameni responsabili care să coaguleze eforturile la export şi intern”. Pentru a sprijini domeniul, ar fi necesară, conform Silvianei Petre-Badea, doar puţină aplecare către acest sector de activitate, cu viziune către viitor, atât pe piaţa internă, cât şi la export. În primul rând, este necesară finanţarea activităţilor educaţionale despre tradiţiile viticole şi consumul responsabil de vin în România, dar şi promovarea consumului responsabil de vin produs în România.
În plus, ar fi utilă „gestionarea fondurilor UE cu încrederea că ele sunt folosite judicios de către viticultori şi că ajung unde trebuie. Şi nu în ultimul rând, ceva ce se poate face imediat: reactivarea şi extinderea sistemului antigrindină, oprit în acest moment de Ministerul Agriculturii”, conchide Silviana Petre-Badea.

FONDATORUL Contele Guy de Poix, pasionat de arta vinului, a descoperit România şi a ales să dezvolte o afacere pe plan local, începând din 1994, alături de cea care a fost iniţial partenera sa în afaceri şi ulterior şi în viaţă – Mihaela de Poix. Guy a fost şi moştenitorul Domeniului Peraldy, din Corsica, cu o tradiţie de peste 300 de ani în producerea vinului.
CARTE DE VIZITĂ
► Silviana Petre-Badea este, din 2024, noul director general al Cramei Serve, unul dintre cele mai prestigioase businessuri din domeniul viticol din România. După o experienţă îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondatoare a primei crame private din România.
► Silviana a condus JLL Romania timp de 8 ani, iar în prezent a rămas membru nonexecutiv in în Boardul CEE al iO Partners.
► Este absolventă a Academiei de Studii Economice şi are o experienţă de 20 de ani în consultanţă real estate, dintre care ultimii zece ani în top management.
1990
Prima recoltă a unei vinării moderne pe piaţa locală, la Ceptura, sub conducerea lui contelui Guy de Poix, pasionat de vinificaţie, şi Aurel Rotărescu. Este lansată marca Vinul Cavalerului.
În acelaşi an în parteneriatul afacerii Serve şi ulterior în viaţa privată intră Mihaela de Poix, co-fondatoare a afacerii.
2000
Primele încercări de cultivare a soiului Fetească Neagră
2003
Este lansat brandul Cuvee Amaury, asamblaj între soiuri locale şi internaţionale. Doi ani mai devreme fusese lansat primul cuvee românesc, Cuveé Charlotte
Începe exportul către Canada
2005
Este lansat brandul Terra Romana, exclusiv pentru horeca
Sunt platate 45 ha în Cogealac, regiunea Babadag
2011
Este inaugurat primul loc de degustare din Ceptura, un pas în dezvoltarea oenoturismului
2019
În cramă, Sabin Banita începe să preia de la Aurel Rotărescu meşteşugul vinului
2022
Începe tranziţia către noua generaţie de proprietari Serve. Paul Badea se alătură echipei
2024 Silviana Petre-Badea devine noul director general al companiei şi începe preluarea atribuţiilor de la Mihaela de Poix.

De vorbă cu Silviana Petre-Badea, director general Serve

Care este potenţialul pe care îl vezi, pe termen mediu, pentru afacere şi pentru domeniu, în general, în România?
Văd un potenţial enorm pentru vinul românesc de calitate - un potenţial construit pe autenticitate, sustenabilitate şi diferenţiere. La Serve, ca afacere de familie, ne concentrăm pe cultivarea sustenabilă a viilor şi pe vinuri single vineyard, cu identitate şi care exprimă terroirul pe care îl lucrăm. Mai mult, aşa cum începuturile noastre la Serve au fost despre salvarea soiului Fetească Neagră şi cultivarea lui pentru a exprima potenţialul vinurilor româneşti, în perioada următoare vom orienta producţia către vinuri din soiuri româneşti cu caracter şi viitor, atât pe piaţa locală, cât şi pe piaţa externă.
Care sunt vedetele portofoliului?
Cuvee-urile noastre - Charlotte, Amaury, Alexandru, Guillaume, Clemence, Sissi, Pacs, Lysandre, Maxence (vinuri de top care purtau numele copiilor – şi mai apoi ale nepoţilor – familiei) - sunt vinuri pe care le lucrăm numai în ani în care ştim că pot evolua în vinuri excepţionale; reprezintă volume mici de vin (de cele mai multe ori „single vineyard” – adică din aceeaşi parcelă) pe care le „creştem” separat de restul vinurilor, sunt experesia pură a ceea ce noi ştim să facem la Serve în terroirul din Dealu Mare.
Sticlele sunt simple, nu ne dorim să atragem atenţia prin designul sticlei, etichetele poartă un număr de identificare individual. În general, producem cel mult 10.000 sticle din fiecare sortiment, mai puţin cele două „supervedete”, Cuvee Sissi şi Cuvee Pacs, care sunt două vinuri tinere, cu mare succes la publicul nostru, şi pe care le producem în volume de peste 20.000 sticle.

Care este cea mai importantă lecţie pe care ai învăţat-o în antreprenoriat?
Fără oamenii potriviţi nu se poate obţine performanţă.
Care au fost cele mai grele momente? A fost vreun moment în care te-ai gândit să renunţi?
Nu, am avut multe momente grele, dar de când am intrat în acest business am ştiut că nu voi putea renunţa: via nu este ceva la care să poţi „renunţa”, ea te ţine legat de pământ, de locul în care ai crescut-o şi de oamenii cu care munceşti. Este o meserie profund legată de natură şi de umanitate, iar ca business este unul de patrimoniu, pe care îl clădeşti pentru generaţiile viitoare; din acest motiv mă consider extrem de norocoasă, pentru că atât în Corsica, la Domeniul Peraldi, cât şi aici la Serve, copiii familiei au preluat conducerea afacerilor.
Dacă nu ar fi fost domeniul vinului, ce altceva ţi-ar fi plăcut să faci?
Mi-au plăcut ştiinţele exacte – matematica şi fizica, dar şi ştiinţele naturii; m-aş fi văzut mai degrabă tot aproape de natură, în domeniul horticulturii.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













