Cum a reuşit un român să transforme o mică pasiune care s-a născut în spatele casei sale în cea mai mare afacere din domeniu în ţara noastră

Autor: Alexandra Matei Postat la 13 septembrie 2023 10243 afişări

O păstrăvărie mică, construită încetul cu încetul în spatele gospodăriei proprii este, de cele mai multe ori, un vis împlinit pentru pasionaţii de acvacultură din România.  Aşa a început povestea şi pentru Vasile Todosia, care la bază este inginer constructor şi care a reuşit, alături de Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta, în cadrul căreia este preşedinte şi membru fondator, să dea naştere unei ferme piscicole, numită şi păstrăvărie plutitoare, după investiţii de circa 2 milioane de euro din fonduri europene, dar şi din surse proprii.

„O păstrăvărie înseamnă ceva mic, în spatele casei. Proiectul nostru este o fermă piscicolă, care în primul an va produce 360 de tone de păstrăv, iar în următorii ani ne propunem să mergem spre 1.000 de tone. Aşa am început – am luat o păstrăvărie, cum ia toată lumea, ca să am ceva de lucru. De la o păstrăvărie mică, pe care am pornit-o pentru mine, ca un hobby, am ajuns să cunosc oameni pasionaţi de acvacultură la fel ca şi mine şi să ne unim în cooperativă, iar astfel am ajuns cel mai mare producător de păstrăv din România”, a spus Vasile Todosia, preşedinte şi membru fondator al Cooperativei Păstrăvul din Ţara Ta, în cadrul unui eveniment cu presa susţinut la ferma piscicolă aflată pe lacul Oaşa, al doilea cel mai mare lac artificial din România. Aceasta este situată la altitudinea de 1.400 de metri în Munţii Şureanu, la limita dintre judeţele Sibiu şi Alba, pe Transalpina şi este un proiect prin care Cooperativa Păstrăvul din Ţara Ta îşi propune să transforme industria piscicolă din ţară.

Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta a fost înfiinţată în 2020, în Slănic, judeţul Prahova, la iniţiativa a şase membri fondatori şi are ca scop revitalizarea sectorului piscicol, prin îmbunătăţirea calităţii produselor din peşte şi protejarea intereselor fermierilor, prin optimizarea activităţii economice.

Cooperativa este formată din companiile Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, Salmontana, Vision Progress Consulting, Mario Piscicola, Păstrăv de Făgăraş şi Romavet Investment, care operează ferme şi unităţi moderne în diferite localităţi din ţară. În 2022, Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta s-a apropiat afaceri de 12 mil. lei, în creştere cu peste 190% faţă de anul precedent, arată datele publice.

Targetul de 1.000 de tone de păstrăv produs în următorii ani, mai adaugă proprietarul fermei, înseamnă circa 25% din producţia de păstrăv din România de la acest moment.

Proiectul Oaşa este finanţat prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Prin acest proiect, cooperativa îşi propune să creeze unul dintre cele mai mari puncte de creştere a păstrăvului într-un lac artificial din România. „Este un proiect mare, muncit, care cred că va avea un final de care toţi ne vom bucura – vom mânca un peşte bun, dintr-un lac curat şi nu vom mai importa atâta peşte cât importăm în momentul de faţă. În prezent, importăm circa 50% din păstrăvul care ajunge pe masa românilor”, spune el.

Drumul de la mica păstrăvărie din spatele casei şi până la punerea în funcţiune a unei ferme piscicole pe un lac cu o suprafaţă de peste 4 kilometri pătraţi nu a fost unul lipsit de provocări. Vasile Todosia a avut de trecut prin diverse etape care i-au pus răbdarea la încercare până când şi-a putut vedea visul devenit realitate. Însă, afirmă el, cel mai important a fost faptul că în tot acest parcurs nu a fost singur, ci împreună cu ceilalţi pasionaţi de acvacultură din cooperativă.

Cea mai importantă lecţie pe care acesta a învăţat-o de-a lungul timpului a fost aceea că asocierea este cel mai greu pas, dar şi cea mai bună variantă, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. „Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este asocierea – cu soţia, cu un partener sau în business. Însă noi, românii, începem să ne maturizăm şi să înţelegem că asocierea aduce numai beneficii. Când lucrezi într-o echipă, chiar dacă uneori e greu, viaţa ne demonstrează că cea mai bună organizare este asocierea – dacă unul nu poate, va exista celălalt care va putea”, a mai spus Vasile Todosia.

În acest moment, ferma piscicolă are şaisprezece viviere (bazine pentru păstrat peştele – n. red.) funcţionale, amplasate deja pe lacul Oaşa, iar la finalul lunii septembrie vor fi finalizate şi celelalte, ceea ce va duce la un total de 32 de viviere flotabile, o soluţie modernă şi intensivă de crestere a peştelui în mediul său natural.

Proiectul dezvoltat de Cooperativa Păstrăvul din Ţara Ta are un impact major în comunitatea locală, prin crearea de locuri de muncă. În prezent, în ferma piscicolă lucrează cinci oameni care locuiesc în apropierea lacului, iar după cum spune Vasile Todosia, mai multă forţă de muncă locală urmează să fie adusă în fermă.

Ferma piscicolă de la Oaşa, mai spune el, se adresează consumatorului de peşte şi viitorului consumator de păstrăv. „Cu toţii ştim că până la Revoluţie, pentru români păstrăvul a însemnat un deliciu, care era foarte greu de accesat. Atunci, produceam undeva la 400 de tone, acum am ajuns la 4.000, iar prin ferma piscicolă de la Oaşa vom ajunge, în următorii ani, la 5.000 de tone de păstrăv produse anual în România.”

Parteneriat exclusiv

Din Munţii Şureanu, direct din lacul Oaşa, păstrăvul va pleca în toată ţara, dar se va comercializa exclusiv în magazinele Carrefour din România. Printre produsele pe care clienţii le vor regăsi pe rafturile magazinelor se numără păstrăvul curcubeu eviscerat pe gheaţă şi păstrăvul somonat pe gheaţă.

Colaborarea cu fermierii de la Oaşa este una de lungă durată pentru Carrefour, care dezvoltă cu acelaşi furnizor şi proiectul Filiera Calităţii – păstrăvul eviscerat Zăganu. „Parteneriatele Carrefour de peste 20 ani cu fermierii României au dus la o dezvoltare continuă a segmentului de carne românească, acoperind astăzi peste 90% din gamă cu produse dezvoltate local. În ceea ce priveşte parteneriatul cu cooperativa Păstrăvul din Ţara Ta, suplimentarea ofertei de produse furnizate de aceasta, pe lângă păstrăvul Zăganu, reprezintă un pas deosebit de important pentru noi, cu impact strategic în planurile noastre privind tranziţia alimentară”, a spus Julien Munch, CEO, Carrefour România.

În prezent, aproximativ 100 de furnizori români livrează către Carrefour carne de origine românească, dintre care peste 25 livrează peşte şi alţi 40 livrează carne de porc, vită, oaie, pasăre şi iepure.

Proiectul de la Oaşa este la început, însă Vasile Todosia este optimist atunci când se gândeşte la viitorul fermei piscicole care va începe producţia anul acesta. „Sper să producem atât de mult peşte şi să îl aducem la un nivel cât mai ridicat astfel încât, în câţiva ani, toată lumea să vorbească despre Oaşa şi să vină să cumpere peşte de aici. Va fi cea mai mare satisfacţie – e normal, sunt importanţi şi banii, la fel şi felicitările oamenilor, dar satisfacţia mea cea mai mare ca om este să văd un lucru realizat, de care oamenii să se bucure”, a conchis proprietarul fermei.   

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.