♦ Consiliul Concurenţei analizează o tranzacţie atunci când cele două companii implicate au împreună o cifră de afaceri de peste 10 mil. euro ♦ În 2025, Concurenţa a avut pe masă peste 100 de tranzacţii, o cifră record în comparaţie cu anii trecuţi, spune şeful instituţiei.

Apetitul pentru piaţa locală se vede în cifre, în contextul în care Consiliul Concu­renţei a avut de analizat în 2025 peste 100 de tranzacţii, dublu faţă de alţi ani. Şi numărul de investiţii a fost tot unul ridicat anul precedent, circa 500 de astfel de proiecte care au ajuns la Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe, o structură recent înfiinţată, cu doi ani de activitate, secretariatul acestei comisii fiind asigurat de specialiştii Consiliului Concurenţei.

„Anul trecut am avut cel mai mare număr de tranzacţii, peste 100. Ţin minte de ani când aveam sub 50, deci acum suntem mai mult de dublu faţă de anii slabi. Am avut şi 500 de investiţii anul trecut, au fost foarte multe. La Concurenţă ne uităm când o firmă o cumpără pe alta, la fuziuni. Partea de investiţii (Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe – n.red.) se uită şi la fuziuni, dar şi la investiţiile pe care le face o companie”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul emisiunii ZF Live.

Ţinând cont că autoritatea de Concurenţă analizează doar tranzacţiile companiilor care cumulează 10 mil. euro cifră de afaceri, cele 100 de tranzacţii care au ajuns la avizare arată interesul companiilor pentru a se dezvolta.

Ziarul Financiar a scris într-o analiză a pieţei de fuziuni şi achiziţii faptul că cele mai mari tranzacţii din 2025 au fost vânzarea reţelei de sănătate Regina Maria din România de către Mid Europa către finlandezii de la Mehiläinen, achiziţia de către CVC Capital Partners a unei participaţii de 50% în Therme Horizon, una dintre cele mai vizitate destinaţii de wellness din Europa, şi achiziţia de către Engie a unui proiect eolian de 253 MW în judeţul Ialomiţa de la Greenvolt, producător portughez de energie din biomasă forestieră reziduală.

Decizii în primul semestru din 2026

Consiliul Concurenţei va lua o decizie în iunie 2026 în cazul investigaţiei pornite acum patru ani în sectorul bancar, în care a anchetat o presupusă înţelegere între zece bănci cu privire la fixarea coordonată a valorii ROBOR. Şi în sectorul IT, în investigaţiile pornite la firme precum Sony sau Apple, dar şi în domeniul alimentar – o anchetă pornită în cazul comercializării za­hărului - vom avea decizii în primul semestru din 2026, potrivit lui Bogdan Chiriţoiu.

„Anul acesta sunt multe cazuri pe care le terminăm în primul semestru.

Cel mai important va fi cel pe zona bancară. Investigaţia e terminată, experţii noştri şi-au terminat treaba. Raportul a fost trimis băncilor care au o lună să reacţioneze şi la final vom avea o audiere în care băncile prezintă în faţa plenului nostru argumentele şi o să luăm o decizie, probabil la început de luna iunie. Vin toate băncile odată, dacă sunt chestii confidenţiale, atunci îi scoatem pe ceilalţi din sală, mai avem şi audieri separate”, a spus Bogdan Chiriţoiu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

De la ce a pornit investigaţia asupra băncilor?

ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci care contribuie la calcularea acestui in­dice „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci con­tribuitoare“, cele 10 instituţii de credit fiind relevante din punctul de vedere al activităţii pe piaţa monetară interbancară din România. Ele sunt selectate pe baza unor criterii de performanţă stabilite de BNR.

În noiembrie 2022, Consiliul Concurenţei s-a autosesizat după creşterea substanţială a ROBOR, peste 8%, care a mărit tensiunea şi ratele bancare în cazul persoanelor fizice şi companiilor care mai au credite la bancă cu dobânda variabilă legată de acest indice. Concurenţa a analizat o presupusă înţelegere şi/sau practica concertată cu privire la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către băncile participante la stabilirea acestei rate de referinţă în cadrul procedurii de „fixing”.

Potrivit informaţiilor BNR şi ACI (asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare din bănci), cele 10 bănci care participau atunci la calculul ROBOR au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, Exim Banca Românească şi Intesa Sanpaolo România.

„A fost un raport de investigaţie de patru ani. Investigaţia a plecat de la suspiciunile noastre, n-am avut o reclamaţie. Ne uitam la funcţionarea pieţei, a fost în atenţia noastră tot timpul. La momentul respectiv, creşteri care au părut mari de ROBOR ne-au făcut să declanşăm investigaţia respectivă s-au făcut inspecţii cu mandat judecătoresc. Nu mă antepronunţ că noi încă n-am luat decizia, dar e un raport de investigaţie muncit, validat cu Comisia Europeană”, a mai spus Chiriţoiu.

Urmează noi investigaţii

Preşedinţele Consiliului Concurenţei a mai spus că în perioada următoare, chiar în săptămâna viitoare, autoritatea pe care o conduce va anunţa noi anchete, fără a dezvălui domeniile vizate.

„Anul trecut au fost amenzi, am avut partea de comercializare pe produse de tutun, au fost amenzi de zeci de milioane de euro, ceea ce a fost un an mediu, normal pentru noi. Avem pe zona de servicii, de IT cazuri pe care le terminăm cu Sony şi Apple în perioada următoare. Avem pe zona alimentară, pe comercializarea zahărului un caz care trebuie să să fie terminat. Vom şi deschide câteva cazuri în perioada următoare, le vom anunţa săptămâna viitoare”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

Ce a mai declarat Bogdan Chiriţoiu la ZF Live

► Cred că faţă de multe ţări din Europa avem mai multă concurenţă. Sunt sectoare la noi puternic concurenţiale. Sunt şi unele care sunt concentrate acum, suntem atenţi la telecomunicaţii, unde până de curând eram foarte fericiţi cu nivelul concurenţei din domeniu. Concurenţa arată bine la noi. Inflaţia are treabă cu deficitul bugetar, e un fenomen macroeconomic. Vedem mai mult inflaţie pe zona de servicii, preţuri administrate.

► Vedem companiile (din zona pieţei combustibililor – n.red.) comportându-se bine, în sensul că vedem un ecart foarte mare între preţurile din România şi preţurile din restul Uniunii Europene. Dacă ne uităm la media din Uniune şi preţurile de la noi, fără taxe, de obicei la motorină suntem pe la media UE, la benzină suntem cu maximum 5 procente sub media UE. Acum avem diferenţe de 16-18%. Companiile principale de la noi au surse proprii de petrol, deci nu resimt costurile şi asta le permite în anumită măsură să susţină aceste preţuri substanţial mai mici. Este o situaţie temporară.

► Avem totuşi un deficit bugetar în continuare mare care pune presiune pe preţuri.

► N-ai cum să reduci inflaţia fără un impact pe creştere şi pe consum. Dacă vrei să ajustezi economia, dacă nu mai vrei inflaţie şi nu mai vrei deficit comercial, asta implică o reducere de consum.

► O piaţă de care sunt mulţumit din punctul de vedere al concurenţei a fost până de curând telecomunicaţiile. Acum am ceva emoţii, dar tot avem servicii bune şi ieftine.

► La noi internetul merge mai bine decât în ţări vestice. Cred că am avut patru jucători şi unul dintre ei a fost o firmă nouă, care a intrat şi a fost agresivă, ceea ce se numeşte „maverick”.

Despre sectorul bancar:

► Numărul de bănci nu e mic şi noi n-am avut probleme până acum cu aprobarea concentrărilor. Vedem o creditare scumpă în România şi nu multă creditare. Din punct de vedere al creditelor în total economie, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

► Avem multe multinaţionale în economie şi se pot împrumuta mai ieftin de pe pieţele lor, au acces la creditare mai ieftină decât în România. Dar tot e puţină creditare în România şi pentru că e scumpă. Undeva trebuie să găsim formule prin care să să avem o creditare mai atractivă şi pentru bănci, şi pentru populaţie.

► Cred că şi apetitul pentru credite nu e atât de mare, dobânzile sunt mari şi pentru că avem o inflaţie mare. Dacă dobânzile sunt mai mici, atunci şi interesul firmelor va fi mai mare.

Despre domeniul energiei

► Liberalizarea a mers bine la electricitate. Am avut Hidroelectrica, care a pus presiune pe jucătorii tradiţionali şi acum vedem cum şi furnizorii clasici au fost sub presiune să scadă preţurile. Avem oferte bune, apropiate de ale Hidroelectrica, şi de la furnizori tradiţionali, ceea ce ne arată că mecanismul concurenţial a funcţionat.

► Energia este scumpă în toată Europa faţă de concurenţii noştri din restul lumii, SUA, China. În interiorul Uniunii, România are preţul normale, similare cu alte state. Alte state însă reuşesc să aibă o energie mai ieftină către anumiţi producători industriali, aici diferim noi.

► Am făcut o analiză, am întrebat câteva firme care au producţie şi în România şi în Germania şi Italia. Am constatat că în Germania, de exemplu, deşi dacă ne uităm pe Eurostat, preţul electricităţii în Germania este similar la industrial cu România. Acele companii aveau preţuri mai bune în Germania decât în România. Pentru că dacă pieţele spot, pe termen scurt, sunt conectate şi relativ similare, contractele pe termen mai lung sunt mai atractive în alte ţări decât în România.

► Mi-aş dori să introducem aranjamente contractuale care să permită o energie mai ieftină pentru consumatorii industriali.

► Trebuie să fim inteligenţi, să găsim metode prin care să avem pentru marii producători de tipul celor de aluminiu, oţel să avem energie mai ieftină, fără să dea statul subvenţii.

► Există un cadru legal care a flexibilizat, care permite statelor să ajute marii producători de electricitate. O ţară ca Germania, care nu are deficit bugetar, deci are bani, le subvenţionează tarifele de distribuţie şi transport, ceea ce România nu are bani să facă. Avem cel mai mare deficit bugetar din Uniune şi o să vină cu nişte costuri.

► Ideea este să avem contacte directe între producătorii regenerabili şi marii consumatori şi statul să vină să dea garanţii, pentru că la contracte pe termen lung, ai riscuri. Asta aş încerca să pun să pun pe picioare la noi.

Despre retail şi HoReCa:

► Bucureştiul clar nu mai e atât de ieftin pe cât era. Inflaţia asta mare şi stabilitatea cursului face ca în euro preţurile noastre să crească. Deci nu mai suntem atât de ieftini pe cât eram acum câţiva ani.

► Este o concurenţă bună pe zona de retail. Vedem companii care ies. Pe ansamblu, stăm bine pe zona de comerţ alimentar, avem totuşi mulţi operatori.

► Sunt companii care ies, care nu fac destui bani şi, până la un punct, un semn bun, înseamnă că nu suntem atât de profitabili, atât de atractivi, nu au nişte marje atât de mari din moment ce vor să iasă. Mă bucură că intră Dedeman, e o tranzacţie în analiză, nu mă antepronunţ. Vine cineva din altă industrie, aparent nu e problematică.

► La Cocoş se va extinde, am aprobat preluarea de către grupul Schwartz care are Kaufland şi Lidl, dar cu condiţia că ei vor finanţa extinderea reţelei. Dedeman ne spune că va veni cu modele din businessul lor, vor sprijini producătorii locali, deci cred că e un lucru bun că avem şi jucători internaţionali şi locali, va fi un efort de a dezvolta, de a sprijini producătorii locali.

► Cred că avem nevoie de mai multă concentrare pe zona de procesare, deci de producători. Cred că este unul din motivele pentru care vin importuri din Ungaria şi din Polonia. Noi suntem mai scumpi pentru că producătorii noştri sunt relativ mici şi atunci nu au dimensiunea şi nu pot să ajungă la costurile pe care le au polonezii.

► Trebuie să fie un spaţiu pentru producătorii artizanali de bere de exemplu. Îi vedem în magazine, există, deci ei au totuşi acces în magazine, în HoReCa îi vedem în mai în mai mică măsură.

► Problema este că marii producători încep să-şi facă şi ei berea artizanală. Şi atunci, da, ai o bere artizanală, cu producţie mică, dar uneori aparţine de cel mare. Deci clienţii au undeva şansa de a bea şi o bere artizanală, dar nu vine de la un mic producător local întotdeauna. E o zonă de urmărit.