Cum vor influenţa situaţia bugetară şi mediul economic viitorul Bursei de la Bucureşti? Există în continuare premise de creştere, chiar dacă viitoarele ajustări fiscale vor provoca episoade de corecţie, spune un expert în pieţe financiare
După ce Bursa de la Bucureşti a crescut cu 21% de la început de an prin indicele principal BET şi cu 27% cu tot cu dividende, marcând astfel noi recorduri în pofida noilor ajustări fiscale intrate în vigoare de la 1 august, ce perspective de apreciere are în continuare piaţa de capital? Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţiei de analişti financiari CFA România, consideră că, deşi bugetul rămâne tensionat şi sunt aşteptate în acest context noi majorări de taxe, Bursa are potenţial de creştere, mai ales prin listarea unor pachete din companiile de stat, capabile să atragă capital proaspăt şi investitori noi.
„La nivel intern, rămâne nesustenabil deficitul bugetar şi, în opinia mea, va rămâne nesustenabil ani buni de acum încolo. Asta vom face în următorii trei ani: vom corecta acest deficit extrem de ridicat, creat în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că vom tot avea episoade de majorări de taxe, lucru care va afecta piaţa locală”, spune el.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 69,8 mld. lei în primele şase luni din an, adică 3,68% din produsul intern brut, peste nivelul de 63,67 mld. lei (3,62% din PIB) din aceeaşi perioadă de anul trecut, marcând o creştere de aproape 10%. Veniturile totale au ajuns la 310 mld.
lei, plus 12,7% faţă de anul trecut, susţinute de încasările din impozite şi contribuţii, dar şi de fondurile europene.
„Sunt şase mari ca anul acesta să avem o recesiune, care ar ţine şi anul viitor. În general, când am avut recesiune, n-a fost doar un an. Însă piaţa are în continuare perspective de creştere, iar o mare oportunitate ar fi listarea de pachete minoritare ale companiilor de stat”, continuă Adrian Codirlaşu.
De altfel, o analiză realizată lunile trecute de ZF arată că statul român ar putea obţine între 12 mld. lei şi 17 mld. lei din vânzarea a 10–15% din participaţiile deţinute la companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, şi nelistate, cum sunt CEC Bank, Aeroporturi Bucureşti şi EximBank, iar asta fără a pierde controlul.
„Cum statul are nevoie atât de mare de bani şi se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană, ar lua nişte bani pentru care n-ar plăti dobândă dacă ar lista companii. Momentul este foarte bun deoarece piaţa este la maxim, deci ar lua bani foarte buni prin listări de pachete minoritare sau de întregi companii.”
În 2023, listarea producătorului de energie Hidroelectrica – unde statul are 80% din capitalul social – a generat ordine de cumpărare de 6 miliarde de lei din partea investitorilor de retail, cererea depăşind oferta de aproape şase ori, doar prin participarea persoanelor fizice.
„Plus că ar creşte Bursa de Valori, ar atrage noi investitori şi ar dezvolta piaţa de capital. Deci ar fi win-win pentru toţi: guvern, piaţă şi investitori”, mai spune reprezentantul CFA.
Numărul investitorilor de la BVB ajungea la circa 260.000 la finele lunii iunie, în creştere cu 60.000 într-un an, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













