UniCredit Bank începe anul 2026 cu o prognoză de creştere economică de 1,5% pentru România în acest an, faţă de 0,8% în 2025, cu o inflaţie care scade la 4,5% de la 9,8%, cu o scădere a dobânzii de către BNR la 5,5% de la 6,5%, într-un scenariu optimist. 

Problema este că această creştere economică este sub potenţial, România resimţind măsurile de creştere fiscală de anul trecut şi începutul acestui an prin creşterea taxelor şi impozitelor şi limitarea cheltuielilor publice.

Măsurile fiscale luate de guvernul Bolojan au început să se vadă la nivelul reducerii deficitului bugetar, dar ajustarea fiscală bugetară trebuie să continue în 2026 pentru a ajunge la un deficit bugetar de 6% din PIB, iar în privinţa acestui lucru sunt câteva semne de întrebare, mai ales că la nivelul cheltuielilor bugetare nu prea se vede vreo reformă sau restructurare.  

Măsurile fiscale luate au fost bune, dar cred că nu sunt suficiente, iar această ajustare fiscală trebuie să continue, spune Anca Negrescu, economistul şef al UniCredit Bank România.

Eu sper că nu va fi nevoie de alte măsuri de ajustare fiscală, dar să vedem, a menţionat ea.  

În ciuda percepţiei publice interne că România este în criză, mai ales după creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, şi scăderea puterii de cumpărare, opinia economiştilor este destul de pozitivă legată de România pentru 2026, mai ales că se aşteaptă o revenire a investiţiilor private, o continuare a investiţiilor publice, o creştere a cererii interne şi o revenire a consumului după scăderea inflaţiei.

Dacă anul trecut România era în fruntea listei de întrebări după amânarea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, acum foarte multe din ameninţări au dispărut sau s-au diminuat. 

Foto: Anca Negrescu

Mă aştept ca sectorul construcţiilor publice să continue să crească, industria să îşi revină, IT-ul să crească, iar agricultura să fie pe plus, acest sector însă depinzând de vreme, a menţionat Anca Negrescu, la conferinţa FT CEE de la Viena. 

De asemenea, consumul ar putea să revină pe plus, mai ales după scăderea din ultimul an, şi mă aştept la o îmbunătăţire pe zona de deficit comercial, a menţionat ea.

Care sunt cele mai mari ameninţări pentru România în 2026? Instabilitatea politică internă ar fi cea mai mare, nerespectarea ţintei de deficit, care trebuie să scadă de la 8,4% la 6% din PIB, plus o reducere a investiţiilor, mai ales că printr-o ajustare fiscală fără creşterea investiţiilor publice este greu să menţii un sentiment pozitiv, a spus economista. 

Nu mă aştept ca Ministerul Finanţelor să aibă probleme în asigurarea finanţării pentru 2026 (necesarul de finanţare este cuprins între 265-275 mld. lei în lei şi valută), mai cu seamă că România încă plăteşte dobânzi mari, care atrag interesul tuturor investitorilor, a menţionat Anca Negrescu. 

”Noi oferim randamente de non-investment grade, la o ţară care are investment grade”. 

UniCredit , care are o prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est, iar în România este în topul băncilor, mai ales după finalizarea achiziţiei Alpha Bank anul trecut, are o prognoză optimistă pentru 2026 pentru această zonă, cu o creştere economică cuprinsă între 2-3%, faţă de o creştere economică în zona euro de 1-1,5%. 

Economiştii UniCredit au prezentat la Viena prognozele economice pentru 2026, Polonia fiind în fruntea ţărilor unde se aşteaptă o creştere economică de peste 3%. 

Anca Negrescu are o prognoză de o creştere economică de 3% pentru România în 2027, dacă vor fi îndeplinite condiţiile de ajustare bugetară, reducere a inflaţiei şi a dobânzilor, la care se adaugă creşterea investiţiilor publice şi private, plus atragerea de fonduri europene. 

Foto: Mauro Marrano

Dacă până acum, modelul Europei Centrale şi de Est, era de creştere prin investiţii străine directe, salarii scăzute şi creştere susţinută a exporturilor, acest model începe să se schimbe, cererea internă urmând să ia locul exporturilor în susţinerea creşterii economice, spune Mauro Marrano, senior economist Europa Centrală şi de Est, UniCredit .  

Această regiune va continua să se apropie de media Uniunii Europene la nivelul PIB per capita. 

Creşterea salariilor este aşteptată să continue în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, cele mai multe fiind pe o creştere real-pozitivă, adică creşterea nominală a salariilor fiind peste inflaţie, cu excepţia României în 2026. 

Fondurile Europene vor continua să fie un motor de creştere economică substanţial, mai ales că în 2026, toate ţările se vor grăbi să absoarbă banii din PNRR. 

Investiţiile companiilor private vor începe să îşi revină după fluctuaţiile din ultimii ani, chiar dacă ritmul de creştere nu va fi aşa de spectaculos. 

Războiul tarifelor declanşat de Donald Trump nu a avut un impact negativ important pentru ţările Europei Centrale şi de Est, mai ales că acestea nu au un comerţ foarte mare cu SUA, menţionează economiştii UniCredit. 

Inflaţia va scădea, fie va rămâne în ţintele europene, ceea ce va deschide calea unor reduceri de dobândă operate de băncile centrale. 

”În România, mă aştept ca BNR să reducă dobânda de referinţă de la 6,5% la 4,5% la finalul lui decembrie 2026 şi cu o reducere în continuare în 2027, dacă inflaţia se va duce către ţinta de 2,5% +- 1%”, menţionează Anca Negrescu. Dar acesta este scenariul optimist, precizează ea. 

În scenariul pesimist, care ar interveni dacă nu vom vedea nicio ajustare fiscală, dobânda va rămâne la 6,5%. 

Foto: Edoardo Campanella

Edoardo Campanella, director şi redactor-şef al The Investment Institute, Unicredit, o instituţie care oferă analize globale, spune că asistăm la schimbări geopolitice majore.

”Ceea ce face Trump nu cred că este neapărat o nebunie, cu o schimbare de model, de la globalizare la neomercantilism şi neoimperialism”. 

Neoimperialismul poate fi caracterizat ca un proiect economic pentru accesul la resurse pe care America le consideră vitale pentru propria securitate. 

”Ca să nu mai vorbim de neomercantilism, prin care totul se judecă ca o tranzacţie - aici nu mai vorbim despre democraţie, ci doar despre un deal”, a menţionat Campanella. 

”De exemplu, Trump nu cred că discută în probleme de democraţie în Venezuela, ci se bazează strict pe accesul la resurse, nu printr-o schimbare de regim, ci cu ajutorul elitelor din Venezuela, ceea ce este un model complet diferit”, a mai spus el. 

Globalizarea începe să nu mai fie un model economic şi vom vedea din ce în ce mai mult modele de protecţie şi tranzacţionare. 

Pentru Europa sunt semne legate de viitor, pentru că în modelul actual, dacă nu îl schimbă, riscă să fie strivită între SUA şi China. 

Europa nu se poate opune Chinei în structura actuală, în condiţiile în care ultimul an ne-a arătat că nu prea există proiecte de re-shoring, adică readucerea investiţiilor europene din China în Europa, ci ne-am trezit cu China peste noi, iar Europa nu poate să-i facă faţă. 

Totuşi, Edoardo Campanella nu crede că modelul actual al Uniunii Europene se va destrăma, cel puţin pe termen scurt.