Un muzeu a păstrat timp de 70 de ani oase de „mamut” care, de fapt, aparţineau unei alte specii
Oase păstrate ca fosile de mamut timp de 70 de ani au fost reevaluate de cercetători, corectând o identificare veche de decenii în Alaska.
Oase fosilizate considerate mult timp rămăşiţe de mamut lânos s-au dovedit a fi cu totul altceva. După mai bine de şapte decenii petrecute în arhivele unui muzeu, analize ştiinţifice recente arată că fragmentele provin de la balene antice, nu de la giganţi ai Epocii Glaciare, scrie ScienceAlert.
Oasele au fost colectate iniţial în 1951 de arheologul Otto Geist, în timpul unei expediţii în interiorul statului Alaska, într-o regiune cunoscută sub numele de Beringia. La acea vreme, dimensiunea impresionantă a fragmentelor şi apropierea de oraşul Fairbanks făceau plauzibilă identificarea lor drept rămăşiţe de mamut. Fosilele au fost catalogate ca aparţinând unui mamut lânos şi depozitate la Muzeul Universităţii din Alaska, unde au rămas în mare parte neatinse timp de zeci de ani. Abia recent au fost reanalizate, după ce programul „Adopt-a-Mammoth” al muzeului a permis efectuarea unor teste detaliate de datare cu radiocarbon.
Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că oasele au o vechime de doar 2.000-3.000 de ani. Această vârstă este mult mai mică decât cea a mamuţilor, despre care se crede că au dispărut din Alaska continentală acum aproximativ 13.000 de ani.
Biogeochimistul Matthew Wooller a subliniat că o astfel de datare ar fi schimbat complet cronologia extincţiei mamuţilor.
Înainte de a trage concluzii radicale, echipa a decis să verifice din nou identificarea speciei prin analize chimice şi genetice.
Analiza izotopică a relevat niveluri neobişnuit de ridicate de azot-15 şi carbon-13, semnături tipice animalelor marine. Astfel de markeri chimici sunt incompatibili cu erbivorele terestre, precum mamuţii. ADN-ul mitocondrial extras din oase a indicat specii de balene, inclusiv balena dreaptă din Pacificul de Nord şi balena Minke comună. Descoperirea a generat un nou mister, cum au ajuns rămăşiţe de balenă la peste 400 de kilometri de cea mai apropiată coastă.
Cercetătorii iau în calcul mai multe explicaţii, de la transportul realizat de oameni în vechime până la erori de catalogare istorică. Deşi răspunsul final rămâne necunoscut, studiul a exclus definitiv ipoteza că oasele ar fi aparţinut mamuţilor.
Rezultatele cercetării au fost publicate în Journal of Quaternary Science.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro












