Oamenii trăiesc mai mult, dar sistemele financiare continuă să fie construite în jurul unei lumi în care o persoană avea o carieră liniară, venituri stabile şi trecea o singură dată, definitiv, de la statutul de angajat la cel de pensionar. Acest model se îndepărtează însă tot mai mult de realitate, arată raportul „The Future of Personal Finance”, realizat de UniCredit împreună cu UK National Innovation Centre for Ageing.

Speranţa de viaţă la nivel global a ajuns la 73,5 ani în 2025, însă numai 34% dintre adulţii din ţările incluse în studiile OECD ating nivelul minim de alfabetizare financiară. În acelaşi timp, 16,2% din populaţia Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce arată că beneficiile unei vieţi mai lungi nu sunt distribuite în mod egal.

Raportul identifică patru schimbări care vor influenţa modul în care oamenii îşi administrează banii: înlocuirea etapelor fixe ale vieţii cu parcursuri mai flexibile, împărţirea responsabilităţilor financiare între membrii familiei şi între generaţii, nevoia de planificare anticipativă şi creşterea ponderii veniturilor provenite din mai multe surse.

La nivel global, 40% dintre oameni spun că au trecut printr-o perioadă de instabilitate financiară după o întrerupere neplanificată a carierei, provocată de o pauză profesională, o boală sau o pensionare neaşteptată.

Recalificarea, revenirea pe piaţa muncii, îngrijirea unei persoane apropiate sau retragerea graduală din activitate devin astfel etape obişnuite, pentru care produsele financiare tradiţionale nu sunt întotdeauna pregătite.

Schimbările se văd şi în organizarea familiilor. Aproximativ 45% din populaţia Uniunii Europene este implicată în activităţi de îngrijire neplătită, iar una din zece persoane îndeplineşte simultan mai multe roluri de îngrijitor. În plus, un sfert dintre cuplurile căsătorite din Europa care au copii fac parte din familii recompuse.

Responsabilităţile privind îngrijirea, locuirea şi cheltuielile cotidiene sunt astfel distribuite între mai multe persoane, gospodării şi generaţii. Cei care oferă îngrijire, în majoritate femei, riscă însă să rămână cu venituri mai mici, contribuţii reduse la pensie şi mai puţină siguranţă financiară la vârste înaintate.

Una dintre cele mai vizibile schimbări are loc în relaţia cu munca. Siguranţa financiară nu mai este construită exclusiv în jurul unui loc de muncă permanent, ci tot mai des din mai multe activităţi şi surse de venit. În 2025, 72% dintre angajaţii americani incluşi în cercetarea citată de raport se bazau pe cel puţin o sursă secundară de venit.

Aceasta nu înseamnă că toţi sunt antreprenori part-time. Veniturile suplimentare pot proveni din activităţi independente, proiecte, investiţii, chirii sau alte surse. Cifra indică însă o schimbare mai amplă: graniţa dintre angajat, freelancer şi antreprenor devine tot mai puţin clară.

În acelaşi timp, 59% dintre angajaţii chestionaţi la nivel global au declarat că ar prefera mai mult control asupra programului de lucru în locul unui salariu mai mare. Carierele construite din mai multe roluri, munca pe proiecte, beneficiile flexibile şi pensionarea graduală estompează astfel delimitările tradiţionale dintre perioada în care oamenii câştigă bani, cea în care economisesc şi cea în care folosesc activele acumulate.

Această schimbare creează presiune asupra băncilor şi asigurătorilor, deoarece veniturile neregulate nu ar trebui să însemne automat un acces mai dificil la creditare, protecţie financiară sau economisire pe termen lung. Sistemele financiare vor trebui să poată integra mai multe surse de venit şi să se adapteze perioadelor în care oamenii câştigă, muncesc sau contribuie diferit.

Angajatorii sunt, la rândul lor, împinşi să ofere beneficii care pot fi păstrate atunci când angajaţii îşi schimbă rolul, sprijin pentru recalificare, formule flexibile de lucru şi soluţii de pensionare graduală.

Planificarea anticipativă devine, în acest context, o competenţă financiară esenţială. Aproximativ 1,3 miliarde de adulţi se află încă în afara sistemului financiar formal, în timp ce 41% dintre participanţii la un sondaj N26 spun că economisesc lunar, iar o treime pun bani deoparte pentru urgenţe sau achiziţii importante.

Instrumentele digitale şi predictive pot identifica mai devreme riscurile financiare, dar raportul avertizează că un volum mai mare de date nu conduce automat la decizii mai bune. Informaţiile trebuie să fie clare, oferite la momentul potrivit şi accesibile inclusiv persoanelor care nu au deja bani, timp şi cunoştinţe financiare avansate.

„Finanţele personale trebuie să funcţioneze acum ca o infrastructură a vieţii, ajutându-i pe oameni să îşi păstreze opţiunile deschise pe măsură ce învaţă, câştigă, îngrijesc, se recuperează şi se reinventează de-a lungul unei vieţi mai lungi”, spune Nic Palmarini, director al UK National Innovation Centre for Ageing.

În această nouă realitate, provocarea nu mai este doar acumularea unei averi mai mari până la pensionare, ci finanţarea unei vieţi mai lungi, alcătuite din mai multe cariere, pauze, responsabilităţi familiale şi surse de venit.