Un castel uitat de lume într-un sat din România a fost readus la viaţă de un conte cu o poveste desprinsă parcă din filme. Cum s-a transformat castelul

Autor: Miruna Diaconu Postat la 13 octombrie 2020 22535 afişări

Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

Într-un sat din judeţul Covasna, Micloşoara, un vechi castel construit în urmă cu aproape patru secole a prins iarăşi viaţă. Castelul, o fostă reşedinţă al familiei Kalnoky, o veche familie nobilă originară din Transilvania, a fost readus la viaţă de către contele Tibor Kalnoky, urmaşul familiei nobile. Întors în România în anii ’90, contele Tibor Kalnoky s-a stabilit acolo unde au locuit şi înaintaşii săi şi a hotărât să readucă la viaţă vechile construcţii transilvănene.

Castelul din Micloşoara a fost construit în 1648, iar până în anii 1900 a aparţinut familiei Kalnoky. În 1939 clădirea a fost naţionalizată, iar ulterior a fost  recuperată de contele Kalnoky. Castelul a fost în întregime restaurat şi a fost decorat astfel încât să aducă aminte de viaţa din Transilvania de altădată, iar acum funcţionează ca un muzeu.

„Noi avem o vedere holistică despre turismul local pentru că avem atât de multe aspecte inedite în România care ar trebui exploatate şi dezvoltate. Micloşoara este un mic sat cu 500 de locuitori, este foarte frumos, foarte vechi, într-un mediu natural care se îmbină cu un stil de viaţă ce nu se mai găseşte în altă parte în Europa. Aici am făcut casele de oaspeţi, care sunt precum un muzeu viu, am făcut şi un pub, iar castelul funcţionează ca muzeu care poate fi vizitat ca obiectiv turistic”, spune contele Tibor Kalnoky.

În Micloşoara, contele deţine şi câteva case de oaspeţi, decorate în stilul tradiţional transilvănean care aduce aminte de viaţa de altădată din regiunea istorică. Casele au trecut printr-un proces amplu de recondiţionare, iar piesele de mobilier atât din casele de oaspeţi, cât şi cele din castel, sunt obiecte vechi, recondiţionate de către meşterii populari din zona Transilvaniei.

„Nu numai cazarea este importantă, ci este important să existe şi activităţi astfel încât turiştii să ia parte la viaţa locală. Aici în Covasna sunt multe posibilităţi din punct de vedere natural precum Lacul Sfânta Ana, Cheile Vârghişului sau Lacul Albastru de la Racoş”, explică contele Kalnoky.


Contele Tibor Kalnoky: „Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii.”


El spune că în prezent dezvoltă un proiect de turism ecvestru, iar pentru acest lucru s-a gândit să acceseze fonduri europene. De acest tip de turism, contele se ocupă de zece ani, dar până acum era destinat turiştilor străini care vizitau România.

„Noi facem ture de la o zi până la o săptămână pe cal, din sat în sat, un lucru care nu mai există altundeva. Până acum am avut oameni doritori de a practica acest tip de turism care au venit din Canada sau Australia. Întotdeauna i-am întrebat de ce vin aici pentru că au peisaje frumoase şi acolo, iar ei mi-au răspuns că este adevărat, dar că acolo nu au cultură. Aici este punctul nostru forte, avem o natură neatinsă, o natură care este în armonie cu civilizaţia şi avem o cultură străveche încă vie, autentică, un lucru inedit în Europa”, precizează contele Kalnoky.

După părerea sa, turismul ecvestru a început să se dezvolte semnificativ în ultimii ani, multe centre ecvestre fiind în oraşele mari din România.

Mulţi dintre vizitatorii caselor de oaspeţi şi ai castelului din Micloşoara erau în anii trecuţi turişti străini, mai exact 90% străini din totalul turiştilor de la Micloşoara, dar odată cu pandemia care a impus o serie de restricţii pentru limitarea răspândirii virusului, numărul turiştilor a fost aproape de zero. Dar turiştii românii nu au întârziat să apară.

„Turiştii străini  au găsit un stil de viaţă care s-a pierdut în vest, turismul românesc până acum a căutat inversul, a căutat lux, locuri unde se găseşte o cultură mai dezvoltată. Acum cu pandemia am rămas fără străini, dar am fost descoperiţi de către un segment al societăţii româneşti care vede calitatea în ceea ce facem noi. Se redescoperă o calitate de viaţă care nu există în multe locuri din ţară”, spune contele.

Profilul turistului străin care păşea în Micloşoara era conturat de o situaţie materială bună, cu o vârstă de peste 50 de ani, oameni care voiau să se reîntoarcă în copilărie. Totuşi, turiştii români care au preferat acest tip de turism au fost aceia de peste 30 de ani, cei mai mulţi din oraşe mari care voiau să descopere un stil de viaţă care se îmbină cu mediul natural.

Titulatura l-a ajutat pe contele Kalnoky să promoveze turismul din zona Covasnei, dar el spune că turiştii nu ar trebui să se aştepte la un mod de viaţă regal, ci la unul simplu. Contele Kalnoky este un apropiat al prinţului britanic Charles, care în ultimii ani a promovat Transilvania ca destinaţie turistică. Una dintre proprietăţile prinţului Charles este în grija contelui Kalnoky şi anume cea de la Valea Zălanului.

„Este important background-ul nobiliar, dar nu trebuie să fie înţeles greşit pentru că noi facem aici inversul faţă de ceea ce se aşteaptă oamenii. Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii. La noi nu găsiţi baterii de duş aurite sau servitori, aici noi ne reîntoarcem la esenţa vieţii, ceea ce nu se găseşte altundeva”, spune contele.


TURIŞTII ROMÂNI CARE AU PREFERAT ACEST TIP DE TURISM AU FOST ACEIA DE PESTE 30 DE ANI, CEI MAI MULŢI DIN ORAŞE MARI CARE VOIAU SĂ DESCOPERE UN STIL DE VIAŢĂ CARE SE ÎMBINĂ CU

MEDIUL NATURAL.


Restaurarea castelului a putut fi posibilă prin accesarea unor fonduri norvegiene, iar proiectul de investiţii a ajuns la aproape 1 milion de euro. Procesul de restaurare a clădirii din Micloşoara a durat circa trei ani.

Ca planuri de viitor, contele Kalnoky spune că urmează să deschidă un restaurant şi încă două case de oaspeţi. În următorii cinci ani, contele are în plan deschiderea unui centru ecvestru lângă Sfântu Gheorghe, unde se află un castel mai mare decât cel de la Micloşoara.

Casele de oaspeţi de la Micloşoara primeau anual circa 5.000 de turişti, dar pandemia a schimbat puţin acest lucru, iar anul acesta contele Kalnoky spune că se aşteaptă să aibă un număr total de 3.000 de turişti.

„Din punct de vedere al turismului, cred că vom ajunge la 60% faţă de un an normal pentru că am pierdut primăvara, doar la mijlocului lunii iunie au început să se mai mişte lucrurile. Sperăm ca toamna să fie mai lungă faţă de anii anteriori. Nu sunt prea optimist, nu ştiu ce va fi anul viitor pentru că nu cred că vor dispărea în totalitate restricţiile de circulaţie, nu putem conta pe străini anul viitor”, afirmă contele Kalnoky.

Odată cu pandemia, contele spune că a observat o tendinţă a pieţei şi anume cererea pe ultima sută de metri. Rezervările de tip last minute reprezintă o problemă pentru cei care deţin unităţi de cazare din cauza impredictibilităţii foarte mari.

„Dacă astăzi avem 300 de rezervări pentru luna octombrie, vineri poate avem 400, foarte multă impredictibilitate, nu se poate planifica nimic, acest lucru este foarte important din punctul de vedere al forţei de muncă, cum să ne organizăm pentru ultimele luni. Este foarte dificilă această situaţie”, adaugă contele Kalnoky.


ODATĂ CU PANDEMIA, CONTELE SPUNE CĂ A OBSERVAT O TENDINŢĂ A PIEŢEI ŞI ANUME CEREREA PE ULTIMA SUTĂ DE METRI. REZERVĂRILE DE TIP LAST MINUTE REPREZINTĂ O PROBLEMĂ PENTRU CEI

CARE DEŢIN UNITĂŢI DE CAZARE DIN CAUZA IMPREDICTIBILITĂŢII FOARTE MARI.


Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
muzeu,
restaurare,
turisti,
pandemie,
Micloşoara

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei? Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei?

Ajunsă la pragul istoric de un sfert de secol de activitate pe piaţa locală de servicii medicale private, reţeaua de sănătate Regina Maria se pregăteşte să construiască următorii 25 de ani de performanţă pe pilonii ridicaţi prin investiţiile şi inovaţiile implementate până acum. Care au fost cele mai importante borne depăşite? Ce înseamnă performanţa în medicina privată? Cum va arăta piaţa locală de servicii medicale private peste 25 de ani? – sunt câteva dintre întrebările la care ne răspunde Fady Chreih, CEO al Regina Maria.

vezi continuarea
ZF.ro
ATENŢIE. Cum puteţi lua bani să vă faceţi o afacere ATENŢIE. Cum puteţi lua bani să vă faceţi o afacere
Atenţie! O nouă taxă va fi redusă redusă drastic. Ce veţi plăti mai puţin
Mediafax
Macron va dubla numărul de soldaţi, pentru a asigura protecţia şcolilor şi a lăcaşurilor de cult Macron va dubla numărul de soldaţi, pentru a asigura protecţia şcolilor şi a lăcaşurilor de cult
5 ani de la Colectiv, comemoraţi cu Piedone primar la Sectorul 5
MonitorulApararii
Armenia pierde războiul din Nagorno-Karabakh. Ce ar trebui să înveţe România Armenia pierde războiul din Nagorno-Karabakh. Ce ar trebui să înveţe România
Chiar şi în pandemie, Balcanii de Vest rămân teren de luptă pentru sfere de influenţă
MonitorulPartidelor
Clotilde Armand, despre prima zi de primar: Fostul primar a uitat să strângă gunoiul după el Clotilde Armand, despre prima zi de primar: Fostul primar a uitat să strângă gunoiul după el
Clotilde Armand a depus jurământul de primar cu formula religioasă „Aşa să îmi ajute Dumnezeu!”
MonitorulSiguranteiCetateanului
Artistul Dan Bittman: "În Suedia, masca e opţională. Noi nu luăm decât lucrurile rele" Artistul Dan Bittman: "În Suedia, masca e opţională. Noi nu luăm decât lucrurile rele"
Simptomele COVID-19 se modifică. Un medic din Iaşi susţine că boala ar putea fi cronică

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.