♦ Schimbările climatice, dar mai ales seceta din agricultură, duc la un consum tot mai mare de apă, iar circa 5.000 de noi firme îşi fac abonamente la Administraţia Naţionale „Apele Române“

Cererea de apă în România creşte de la o zi la alta, iar în fiecare din ultimii cinci ani circa 5.000 de firme noi, de la producători de cereale şi le­gu­me la cei de carne, lactate sau încălţă­minte, şi-au făcut abonamente la Apele Române. Reprezentanţii instituţiei spun că tendinţa de creştere va continua, pentru că nevoia de apă pentru industrie se va menţine la un nivel similar până în 2029, în timp ce pentru agricultură se estimează că se va dubla.

În prima parte a lui 2025 s-au încheiat deja 2.500 de contracte noi pentru apă, ma­joritatea fiind pentru firme care intră acum în sistem şi care utilizează atât surse de apă de suprafaţă, cât şi subterane. „Din înregistrările la nivelul Admi­nis­traţiilor Bazinale de Apă este evidentă ten­­din­ţa cres­cătoare a so­li­citărilor pentru ob­ţi­ne­rea autoriza­ţii­lor de forare/ exploatare a puţurilor“, a răs­puns Sorin Lucaci, director general al Apelor Române, la soli­citarea ZF.

Schimbările climatice şi seceta prelungită din agricultură duc la un consum tot mai mare de apă, iar dacă în 2024 România a consumat 3,1 mili­arde de metri cubi de apă pentru agricul­tură, se estimează că în 2029 consumul va ajunge la 7 miliarde de metri cubi.

Astfel, în doar cinci ani consumul de apă în agricultură va fi dublu.

„Principalul utilizator al consumului de apă din resursele de apă este agricultura, în special în zonele unde se practică irigaţii intensive. Pe global, se înregistrea­ză o creştere constantă a vo­lu­melor de apă captate, reflectând atât evoluţia cere­rii, cât şi adaptarea la condiţiile climatice din ce în ce mai variabile (diferă de la zonă la zonă)“, a mai spus şeful Apelor Române.

După seceta severă din 2020, urmată de alte perioade secetoase în 2022 şi 2024, iar acum şi în 2025 pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, fermierii investesc tot mai mult în sisteme de irigaţii. În unele zone din ţară există infrastructură de irigaţii, însă sunt şi fermieri care nu au acces la ele şi folosesc apă din puţuri pentru a-şi alimenta sistemele de irigaţii.

Însă, înainte de a începe orice lucrare ca­re implică apele, operatorul economic tre­buie să obţină un aviz, apoi o autorizaţie fi­nală şi, în final, abonamentul care stabi­leşte cantitatea de apă necesară activităţii. Autorizaţiile prevăd şi măsuri de protecţie a apei, precum obligaţia de a construi staţii de epurare, planuri de prevenire a poluă­rilor accidentale şi aplicarea restricţiilor de apă în caz de secetă.

Procedura de autorizare este strictă şi de durată, iar fermierii au spus în repetate rânduri că durează mai bine de un an până să facă un puţ forat, timp în care culturile li se usucă. De exemplu, numai obţinerea unei autorizaţii de gospodărire a apelor poa­te dura 60 de zile lucrătoare, au spus reprezentanţii Apelor Române.

De ce ajung însă termenele să crească pâ­nă la finalizarea contractului? Sorin Lucaci, directorul general al Apelor Româ­ne, a men­ţionat că Serviciul de avize şi autorizaţii pentru Gospodărirea Apelor se confruntă cu lipsă de personal, iar angajaţii existenţi sunt suprasolicitaţi. Astfel, emite­rea actelor durează mai mult, deoarece unii angajaţi s-au pensionat, alţii au plecat din instituţie, iar angajările sunt blocate.

Chiar şi cu aceste termene, consumul de apă din sursele subterane cu ponderea cea mai mare o are populaţia, urmată de agri­cultură şi apoi de industrie. Pe de altă parte, consumul de apă din sursele de su­prafaţă cu ponderea cea mai mare o are in­dustria, urmată de populaţie şi agricultură.

În primul semestru din 2025, consumul de apă a fost de 0,6 miliarde de metri cubi pentru populaţie (17,9%), 1,7 miliarde de metri cubi pentru industrie (52,9%) şi 0,9 miliarde de metri cubi pentru agricultură (29,8%), conform înregistrărilor Apelor Române.

Nevoia mai mare de apă pentru agricultură aduce şi o premieră. Pentru prima dată în România, conform proiecţiilor Apelor Române, începând chiar cu anul viitor, 2026, agricultura va consuma mai multă apă decât industria. Până acum doi-trei ani, situaţia era invers şi anume industria avea un consum dublu faţă de agricultură. Cu alte cuvinte, vom folosi mai multă apă să producem cereale şi legume decât salam, caşcaval, maşini, haine, încălţăminte sau materiale de construcţii.

În 2025, atât agricultura, cât şi industria vor consuma câte 3,7 miliarde de metri cubi de apă fiecare. În 2026, consumul de apă în agricultură va creşte la 4,3 miliarde de metri cubi, în timp ce industria va rămâne la 3,7 miliarde. În 2027, consumul agricol va depăşi 5 miliarde de metri cubi, iar în 2028 se va apropia de 6 miliarde. În 2029, se estimează că agricultura va consuma chiar peste 7 miliarde de metri cubi de apă, în timp ce industria scade uşor la 3,6 miliarde de metri cubi de apă.