Turismul din Vama Veche şi 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei, cât face un chioşc din Capitală. În plin sezon, în Vamă sunt doar 70 de turişti pe zi. ANAF doarme

Autor: Mirabela Tiron Postat la 14 octombrie 2021 6625 afişări

România plânge după bani în timp ce staţiuni precum Vama Veche şi 2 Mai, desti­naţii „vedetă“ din sudul litoralului, sunt un adevărat paradis „la negru“. Unităţile de cazare din aceste destinaţii au avut afaceri totale de doar 12 milioane de lei în 2020 în mod oficial, cât un chioşc din Capitală.

Turismul din Vama Veche şi 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei, cât face un chioşc din Capitală. În plin sezon, în Vamă sunt doar 70 de turişti pe zi. ANAF doarme

Bilanţul oficial al sezonului estival în Vama Veche arată că doar 8.900 de turişti şi-au petrecut vacanţa în staţiunea din sudul litoralului. În realitate, 10.000 de turişti merg în Vamă doar de 1 Mai, la deschiderea sezonului Cifra de afaceri obţinută de unităţile turistice din Vama Veche – 2 Mai este de 12 mil. lei într-un an Florin Cîţu, pe 19 septembrie, după un răsărit de soare în Vamă: „A fost o vară verde, cred că a fost bine şi pentru cei care au aici afaceri“ Afacerile din turism din Vamă şi 2 Mai sunt în număr de 57, arată datele Registrului Comerţului.

România plânge după bani în timp ce staţiuni precum Vama Veche şi 2 Mai, desti­naţii „vedetă“ din sudul litoralului, sunt un adevărat paradis „la negru“. Unităţile de cazare din aceste destinaţii au avut afaceri totale de doar 12 milioane de lei în 2020 în mod oficial, cât un chioşc din Capitală.

De 1 Mai terasele din Vama Veche erau pline cu turişti, ad­ministratorii mai multor localuri fiind chiar amendaţi pentru că au primit mai mulţi clienţi decât permit prevederile legale în vigoare legate de distanţarea fizică între persoane.

La mijlocul lui septembrie anul acesta fostul premier Florin Cîţu se afla în Vama Veche şi declara că ar fi bine ca sezonul să fie mai mare, că e foarte frumos şi trebuie să mai vină lumea la mare. „A fost o vară verde, cred că a fost bine şi pentru cei care au aici afaceri şi pentru români să se distreze. Ar fi bine să ne gândim din ce în ce mai  mult la litoralul româ­nesc în viitor“, a spus Cîţu, citat de digi24.ro.

În fiecare an, înainte de pandemia de COVID-19, în Vama Veche erau aşteptaţi şi 10.000 de turişti de 1 Mai, însă la Statistică aceste cifre nu se văd pentru că nu sunt declaraţi toţi turiştii care ajung în unităţile de cazare. Pe datele de la Institutul Naţional de Statistică se bazează şi estimările Fiscului când se face comparaţia între încasările reale de  TVA şi cele potenţiale.

De unde încasări din TVA dacă statul numără doar 8.900 de turişti în Vama Veche şi 2 Mai în perioada mai-august anul acesta, adică 71 de turişti pe zi? România a rămas cam­pioana Uniunii Europene la evaziune fiscală la TVA, statul român a pierdut 3,3% din PIB în 2018 din neîncasarea de TVA. „În România sunt foarte multe zone în care nu avem turism declarat, la alb. Pe litoralul românesc, în toate staţiunile, inclusiv Vama Veche, 2 Mai,  Costineşti, s-a văzut numărul mare de turişti anul trecut şi anul acesta. Cifrele oficiale nu sunt cifre reale. În Vama Veche sunt şi unităţi de cazare care nu au acreditare“, a spus Corina Martin, preşedintele  Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT).

Ea mai precizează că în continuare foarte multe unităţi turistice nu sunt autorizate, nimeni nu îi obligă pe hotelieri sau proprietarii de pensiuni să raporteze numărul de turişti. „Nimeni nu ştie câţi turişti ajung în destinaţiile din România, nu există în legislaţie obligaţia de-a raporta numărul de turişti, nu sunt organe de control care să verifice. Statul ţine degeaba acest Minister al Turismului, care nu face practic nimic. Mai mult, eliminarea tichetelor de vacanţă va amplifica turismul la negru, unităţile nu  se vor mai acredita“. Date reale legate de numărul de turişti şi afacerile totale din turism în Vama Veche şi 2 Mai nu există, la fel cum nu există nici date reale pentru Delta Dunării sau zone agroturistice din ţară. „Nu ştiu, nu avem niciun membru din Vama Veche şI 2 Mai în patronatul nostru“, susţine Ciprian Constantinescu, preşedintele patronatului industriei hoteliere „Marea Neagră“ şi a operatorilor din sudul litoralului.

Cifrele oficiale de la Registrul Comerţului arată că în Vama Veche  funcţionau anul trecut 33 de firme în domeniul hotelier (cod CAEN 5510- hoteluri şI alte facilităţI de cazare similare), cu afaceri totale declarate de doar 8,4 milioane de lei. În 2019 figurau în Vama Veche 30 de firme, cu afaceri de 11,5 milioane de lei, arată aceiaşI sursă.

Pe de altă parte în 2 Mai funcţionau 24 de firme, cu afaceri declarate de 3,9 milioane de lei anul trecut, potrivit ONRC.

Deşi este un haos în raportările legate de numărul de turişti şi afacerile totale, proprietarii de pensiuni vorbesc de un sezon „foarte bun“.

„Sezonul acesta de vară a fost unul bun, similar cu cel de anul trecut, am avut un grad de ocupare de 70%, turiştii au rezervat sejururi şi în timpul săptămânii“, spune un proprietar de pensiune din 2 Mai, care operează 16 camere.

Deşi proprietarii de unităţi de cazare afirmă că anul acesta au avut un sezon similar cu cel de anul trecut, datele de la Statistică indică o scădere a traficului de turişti. Cifrele oficiale arată doar 8.940 de vizitatori care s-au cazat în acest sezon de vară (mai-august) în unităţile turistice din comuna Limanu. Altfel spus, statul numără doar 72 de turişti pe zi în sezon estival în Vama Veche şi 2 Mai, potrivit calculelor ZF.

În sezonul de vară de anul trecut erau raportaţi 15.700 de turişti în Limanu în iunie-august, potrivit insse.ro. Realitatea din teren arată însă că în Vama Veche sau 2 Mai turiştii se cazează şi în casele localnicilor sau în alte facilităţi, care nu au acreditare de la Ministerul Turismului.  

 În Limanu, ce  mai are în administrare pe lângă Vama Veche, 2 Mai, Hagieni şi Limanu, numărul de locuri de cazare în unităţi turistice se ridică la aproape 1.500, faţă de doar 278 de locuri în 1990, potrivit datelor oficiale de la insse.ro.

Litoralul românesc a fost luat cu asalt anul trecut de turiştii români, pe fondul restricţiilor de deplasare impuse de pandemia Covid 19. Constanţa a fost anul trecut cel mai vizitat judeţ din România, care a primit peste un milion de turişti în mod oficial. Capacitatea de cazare declarată însă s-ar fi redus la 89.900 de locuri de cazare, arată Statistica. În realitate însă în judeţ se construiesc ansambluri de locuinţe şi unităţi noi dinainte de pandemie.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.