♦ Numărul locurilor de muncă vacante din sectorul de IT&C a ajuns la circa 2.500 în primul trimestru din 2023, în scădere de la peste 3.700 în acelaşi trimestru din 2022 l „În domeniul IT au fost într-adevăr câteva restructurări masive în anumite companii mari, dar cererea este încă mare pe piaţă“ ♦ Un număr de 11 din 20 de sectoare de activitate au înregistrat scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante în T1 din 2023 faţă de aceeaşi perioadă din 2022 ♦ La polul opus, cele mai mari creşteri au fost în activităţi de servicii administrative, de aproape 1.100 de locuri de muncă vacante, şi în administraţia publică, de 577 ♦ Per total, industria prelucrătoare, comerţul şi administraţia publică au avut cele mai multe locuri de muncă neacoperite în primul trimestru din an.

Sectorul local de IT&C conduce clasamentul sectoarelor de activitate cu cele mai mari scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Astfel, în primul trimestru din 2023 erau aproape 2.500 de locuri de muncă neacoperite în acest sector de activitate, în scădere cu mai mult de 1.200 de poziţii deschise faţă de acelaşi trimestru din 2022, de la peste 3.700.

Pe următoarele poziţii în clasament au fost sectoare precum transport şi depozitare, cu o scădere de 974 de locuri de muncă vacante de la an la an, şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, cu o scădere de 352 de poziţii neacoperite.

„În domeniul IT au fost într-adevăr câteva restructurări masive în anumite companii mari, dar cererea este încă mare pe piaţă. În transporturi, depozitare şi comerţ motivul este legat de efectele menţionate anterior: scumpirile în lanţ şi inflaţia mare au redus puterea de cumpărare sau au determinat oamenii şi companiile să cheltuiască mai puţin. De asemenea, reducerea comerţului şi a activităţii din alte industrii, cu care transporturile şi depozitarea sunt interconectate, are un impact asupra locurilor de muncă din aceste două sectoare de vreme ce scade cererea, prin urmare şi volumul de lucru şi fluxul operaţiunilor“, a explicat pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

De altfel, un număr de 11 din 20 de sectoare de activitate au înregistrat scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante în primul trimestru din 2023 faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Sorina Faier crede că pentru acest lucru sunt de vină, în principal, efectele incertitudinii economice şi ale problemelor financiare din cauza scumpirilor, creşterii inflaţiei, a războiului şi contextului economic incert atât în România, cât şi la nivel internaţional.

„Activitatea multor companii a fost afectată direct sau au ales să fie precaute cu planurile de dezvoltare şi investiţiile sau, chiar mai mult, au fost nevoite să apeleze la restructurări pentru a putea face faţă dificultăţilor financiare. De asemenea, în astfel de momente de incertitudine, dificultate financiară sau de reducere a ritmului de dezvoltare, multe companii se concentrează pe păstrarea şi dezvoltarea angajaţilor existenţi pe cât posibil, nu pe crearea de noi locuri de muncă“, spune ea.

La polul opus, cele mai mari creşteri au fost în activităţi de servicii administrative, de aproape 1.100 de locuri de muncă vacante, şi în administraţia publică, de 577. Per total, industria prelucrătoare, comerţul şi administraţia publică au avut cele mai multe locuri de muncă neacoperite în primul trimestru din an. Motivele principale pentru care aceste industrii sunt în fruntea clasamentului sunt legate de deficitul forţei de muncă şi de nivelul salariilor, crede Sorina Faier.

„Angajatorii din industriile respective au dificultăţi în a găsi atât muncitori calificaţi şi necalificaţi, cât şi specialişti. Principala cauză este că sistemul de învăţământ este deficitar şi nu poate ţine pasul cu nevoile reale şi necesarul de pe piaţa forţei muncă. Totodată, salariile din aceste industrii nu sunt printre cele mai atractive, din contră, vedem că industria prelucrătoare şi comerţul conduc topul industriilor cu cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie. De aceea, şi mulţi angajaţi români aleg să lucreze în străinătate pentru un salariu mai mare în domeniile respective sau în cu totul alte domenii.“

În ceea ce priveşte angajările din administraţia publică, discuţia trebuie să aibă loc în jurul reformării aparatului administrativ şi a iresponsabilităţii guvernanţilor privind cheltuirea banilor publici, crede reprezentanta Elite Searchers.

„Pe de o parte există instituţii şi sectoare ale administraţiei cu deficit de personal şi salarii mici, iar pe de altă parte vedem de multe ori salarii foarte mari pentru anumiţi angajaţi sau anumite categorii din administraţie fără vreo legătură cu performanţa sau cu responsabilitatea cheltuirii fondurilor publice“, a concluzionat ea.