Comisia Europeană a propus luni consolidarea normelor care previn şi combat traficul de persoane, o infracţiune transfrontalieră care afectează toate statele membre. Raportul publicat luni arată că România este pe primul loc în UE în privinţa victimelor traficului de persoane.

În fiecare an, peste 7 000 de persoane devin victime ale traficului de persoane în UE. Comisia Europeană arată, luni, că se poate preconiza că această cifră este mult mai mare, întrucât multe victime rămân necunoscute. Costul anual al traficului de persoane în UE se ridică la 2,7 miliarde euro. Majoritatea victimelor sunt femei şi fete, dar proporţia victimelor de sex masculin este, de asemenea, în creştere, în special sub forma exploatării prin muncă.

Formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, criminalitatea având din ce în ce mai mult o dimensiune online. Acest lucru necesită noi acţiuni la nivelul UE, întrucât traficanţii beneficiază de oportunităţi de a recruta, a controla, a transporta şi a exploata victimele, precum şi de a-şi transfera profiturile şi de a intra în contact cu utilizatori din UE şi din afara acesteia.

Normele actualizate vor oferi instrumente mai puternice pentru ca autorităţile de aplicare a legii şi cele judiciare să investigheze şi să urmărească penal aceste noi forme de exploatare, de exemplu, prin asigurarea faptului că utilizarea cu bună ştiinţă a serviciilor furnizate de victime ale traficului de persoane constituie o infracţiune. Propunerea Comisiei Europene prevede sancţiuni obligatorii şi împotriva întreprinderilor, nu numai împotriva persoanelor fizice, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Propunerea vizează, de asemenea, îmbunătăţirea procedurilor de identificare timpurie şi de sprijinire a victimelor în statele membre, în special prin crearea unui mecanism european de orientare destinat victimelor.

În special, normele actualizate prevăd includerea căsătoriilor forţate şi a adopţiilor ilegale printre tipurile de exploatare pe care le acoperă definiţia directivei. Statele membre vor trebui să incrimineze aceste fapte în dreptul lor penal naţional ca trafic de persoane. De asemenea, normele includ o trimitere explicită la infracţiunile de trafic de persoane comise sau facilitate prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, inclusiv al internetului şi al platformelor de comunicare socială şi sancţiuni obligatorii pentru persoanele juridice implicate în infracţiuni de trafic de persoane, cum ar fi excluderea acestora de la posibilitatea de a primi beneficii publice sau închiderea temporară sau definitivă a unităţilor în care a avut loc infracţiunea de trafic de persoane. De asemenea, includ mecanisme naţionale oficiale de orientare destinate victimelor pentru a îmbunătăţi identificarea timpurie şi îndrumarea acestora pentru a li se acorda asistenţă şi sprijin; se va crea baza pentru un mecanism european de orientare prin numirea unor puncte focale naţionale, dar şi intensificarea reducerii cererii prin incriminarea persoanelor care utilizează în cunoştinţă de cauză serviciile furnizate de victime ale traficului de persoane.

Eurostat urmează să publice date anuale privind traficul de persoane la nivelul UE.

În prezent este rândul Parlamentului European şi al Consiliului să examineze propunerea. După adoptarea noilor norme, statele membre vor trebui să le transpună în legislaţia lor naţională.

Traficul de persoane este o infracţiune transfrontalieră, care afectează toate statele membre. Rămâne o ameninţare gravă în UE, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani pentru combaterea acesteia. Cel de al patrulea raport privind progresele înregistrate în combaterea traficului de persoane, publicat luni, oferă o imagine de ansamblu, bazată pe fapte, a aspectelor-cheie privind traficul de persoane în UE. Începând din 2011, Directiva privind combaterea traficului de persoane a reprezentat cadrul juridic al eforturilor UE de prevenire şi combatere a acestui fenomen. A oferit un temei juridic pentru un răspuns solid în materie de justiţie penală şi pentru standarde ridicate de protecţie şi sprijin pentru victime. Cu toate acestea, evoluţiile recente impun o actualizare a normelor în vigoare.

Potrivit raportului CE, primele cinci ţări din UE în ceea ce priveşte cetăţenia victimelor traficului de persoane, în funcţie de numărul acestora, au fost următoarele: România, Franţa, Italia, Bulgaria şi Polonia. Primele cinci ţări din afara UE în ceea ce priveşte numărul de victimelor traficului de persoane în UE au fost: Nigeria, China, Moldova, Pakistan şi Maroc. 37% din totalul victimelor înregistrate erau cetăţeni ai ţării în care au fost înregistrate (trafic intern).

Mai multe state membre au evidenţiat utilizarea metodei „lover boy” de către traficanţi pentru ademenirea copiilor şi a femeilor tinere în scopul exploatării sexuale. În perioada de raportare, Europol şi Eurojust au sprijinit în special România, Franţa şi Spania în două operaţiuni diferite care vizau reţele infracţionale care recrutau victime prin intermediul metodei „lover boy”. „Lover boys” sunt traficanţi de persoane care, de obicei, operează încercând să să facă fete sau băieţi tineri să se îndrăgostească de ei, manipulându-i, pentru a-i exploata, de exemplu în industria sexului.

În aprilie 2021, Comisia a prezentat şi Strategia UE de combatere a traficului de persoane (2021-2025), axată pe prevenirea infracţionalităţii, aducerea traficanţilor în faţa legii, protejarea victimelor şi consolidarea capacităţii lor de acţiune. Evaluarea şi posibila revizuire a Directivei privind combaterea traficului de persoane pentru a o face adecvată scopului a fost una dintre acţiunile-cheie ale strategiei. Întrucât infracţiunea de trafic de persoane este comisă adeseori de grupări organizate, Strategia de combatere a traficului de persoane este strâns legată de Strategia UE de combatere a criminalităţii organizate. Protejarea societăţii împotriva criminalităţii organizate şi, în special, combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate în cadrul Strategiei UE privind uniunea securităţii.