♦ Primele patru judeţe din clasament au rate ale şomajului de peste 8,5%, în timp ce media naţională este de 3,2% ♦ Vasluiul rămâne lider, cu o rată a şomajului înregistrat de 9,1%.

Vaslui, Mehedinţi, Teleorman şi Dolj sunt judeţele cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat, toate de aproape trei ori peste media naţională, după cum arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Vaslui conduce clasamentul cu o rată a şomajului de 9,1%, urmat de Mehedinţi, cu 8,8%, şi Teleorman, cu 8,7%. Pe locul al patrulea se află Doljul, cu 8,5%, în timp ce Suceava şi Sălaj împart poziţia următoare, fiecare cu o rată de 6,5%.

Topul este completat de Covasna şi Călăraşi, ambele cu 6,2%, Galaţi, cu 6,1%, şi Olt, cu 6%. Toate aceste judeţe se situează mult peste media naţională a şomajului înregistrat, care a fost de 3,24% la sfârşitul lunii aprilie 2026. La nivel naţional, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă figurau 259.160 de şomeri.

Top 10 judeţe cu cea mai mare rată a şomajului înregistrat este o oglindă, în mare măsură, a hărţii dezvoltării economice a României.

Cele mai multe dintre judeţele aflate în top au primit un nivel mai redus mai mic de investiţii străine, au un număr mai mic de angajatori mari capabili să aducă locuri de muncă stabile. În multe dintre aceste zone, agricultura continuă să aibă o pondere importantă în economie, iar oportunităţile din industrie şi servicii nu sunt suficiente pentru a absorbi forţa de muncă disponibilă. De asemenea, faptul că judeţul Dolj este în primele patru poziţii din clasament demonstrează că existenţa unui oraş important, precum Craiova, nu este suficientă pentru a echilibra situaţia întregului judeţ.

De asemenea, faptul că Suceava şi Sălaj, judeţe care au atras investiţii în producţie şi industrie în ultimii ani, se află în continuare în topul şomajului arată că dezvoltarea economică nu se traduce automat într-o reducere rapidă a numărului de persoane fără loc de muncă.

Rata şomajului înregistrat reprezintă ponderea persoanelor înscrise în evidenţele ANOFM în totalul populaţiei active şi diferă de rata şomajului BIM calculată de Institutul Naţional de Statistică pe baza anchetei în gospodării.

Din acest motiv, indicatorul surprinde în principal distribuţia teritorială a persoanelor care apelează la serviciile publice de ocupare şi oferă o imagine importantă a pieţei muncii de la nivel regional.