Colecţionarii români sunt în primul rând motivaţi de criterii estetice şi personale atunci când achiziţionează lucrări de artă, însă aproape jumătate dintre ei (46%) iau în considerare şi beneficiile financiare şi investiţionale, precum siguranţa plasamentelor, diversificarea portofoliului şi protecţia împotriva riscurilor în perioadele de volatilitate economică.

Cei mai mulţi dintre aceştia (49%) îşi împart interesul între lucrări ale artiştilor români şi internaţionali, iar puţin peste o treime (36%) rămân fideli creaţiei autohtone, din considerente de accesibilitate şi afinitate culturală, arată studiul - Deloitte Art Market Report 2025 - realizat de Deloitte în colaborare cu Asociaţia RAD, pe baza răspunsurilor a peste 100 de colecţionari.

„Raportul identifică o serie de tendinţe autohtone ― o piaţă tânără atât din punct de vedere demografic, cât şi al practicii colecţionarilor, o apetenţă crescută pentru pictură şi artă contemporană şi o deschidere tot mai mare către influenţele şi artiştii internaţionali. De asemenea, acesta vine să confirme unele concluzii deja validate de studiile realizate de Deloitte în Luxemburg sau Ungaria, în rândul colecţionarilor din marile pieţe europene şi globale de artă: prioritatea criteriilor artistice în deciziile de cumpărare, necesitatea unui ghidaj mai clar şi a unei transparenţe sporite în evaluarea lucrărilor şi vizibilitatea preţurilor, precum şi rolul colecţiilor de artă în conectarea generaţiilor”, spune Corina Dimitriu, Partener, Deloitte România.

Potrivit raportului, pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziţii (89% dintre respondenţi), cât şi în intenţiile de cumpărare (86%). Urmează sculptura (53% în istoric, 60% în intenţii), respectiv fotografie (49% atât în istoric, cât şi în intenţii).

Instalaţiile şi arta conceptuală sunt mai puţin prezente în colecţii comparativ cu categoriile consacrate ― pictură, sculptură şi fotografie ―, dar interesul de achiziţie există (31%).

Dat fiind profilul relativ tânăr al colecţionarului român (65% dintre respondenţi au între 35 şi 56 de ani), arta contemporană, cu precădere cea creată după anul 2000, se conturează ca preferinţă clară, opt din zece respondenţi menţionând-o atât în istoric, cât şi în intenţiile de achiziţie.

Arta atrage în general investiţii moderate din partea colecţionarilor români, fiind văzută ca un instrument de acoperire a riscurilor în perioade volatile economic (26%), dar şi ca un mijloc de diversificare a activelor (24%) sau chiar ca vehicul speculativ (19%), cu potenţial de a genera câştiguri viitoare. În majoritatea portofoliilor, lucrările de artă  reprezintă o categorie complementară de active, şase din zece colecţionari indicând o pondere de până la 10% din totalul activelor pe care le deţin. Doar 5% dintre aceştia afirmă că au mai mult de jumătate din avere investită în artă.

„Criteriile estetice şi afective, alături de raţiunile financiare şi investiţionale care stau la baza deciziile consumatorilor de artă formează un tandem care generează valoare pe termen lung. Nu întâmplător, cei mai mulţi dintre respondenţi (66%) declară că păstrează lucrările achiziţionate timp de cel puţin zece ani, în general în spaţii de imediată proximitate, acasă sau la birou. Mai mult de 41% dintre aceştia au intenţia clară de a le transmite mai departe, ca moştenire de familie, consolidând ideea de filiaţie a valorilor în egală măsură estetice şi financiare şi contribuind ― de ce nu? ― la practica încă tânără în România a patrimoniului gestionat şi consolidat de generaţii succesive (generational wealth)”, adaugă Andrei Burz-Pînzaru, Partener Deloitte şi lider al programului Deloitte Private în România.

Peste jumătate dintre respondenţi (59%), investesc în artă sume care nu depăşesc 10% din venitul anual. Cei mai mulţi colecţionari (34%) deţin între 6 şi 24 de lucrări, în timp ce colecţiile mari, de peste 100 sau de peste 300 de piese, care acoperă fiecare câte 11% dintre respondenţi, sunt o tendinţă semnificativă, dar de nişă.

„Această tranziţie, de la o piaţă orientată aproape exclusiv spre creaţia locală, la una conectată la dialogul internaţional al artei contemporane, este un semn clar al dezvoltării unei scene artistice diverse, dinamice şi orientate către viitor”, explică Catinca Tăbăcaru, galerist, curator, co-fondator Asociaţia RAD şi co-director artistic al RAD Art Fair.

Deloitte Art Market Report 2025 a fost realizat în premieră în România, în colaborare cu Asociaţia RAD şi cu sprijinul Art Advisory Budapesta şi al Galeriilor Mütargy. Studiul are la bază un chestionar aplicat în martie-aprilie 2025 în rândul a 104 colecţionari locali, care activează în domenii precum artă, financiar, imobiliar, tehnologie, media, juridic ş.a.