Integrarea inteligenţei artificiale în fluxurile de lucru din companii, prezentată de liderii corporativi drept un salt de productivitate fără precedent, generează o realitate mai complexă la nivelul angajaţilor: timp suplimentar pentru verificarea erorilor, formare pe cont propriu şi un nou tip de epuizare mentală, denumit de cercetători „brain fry". Decalajul dintre entuziasmul executivilor şi experienţa concretă a angajaţilor ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea modelului de adoptare accelerată a AI în mediul corporativ, scrie CNBC.

Presiunea de sus în jos pentru adoptarea AI este documentată. CEO-ul Shopify, Tobias Lütke, a declarat că utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială reprezintă o „aşteptare fundamentală" pentru angajaţi. Un sondaj realizat în septembrie 2025 de AI Resume Builder pe un eşantion de aproape 1.300 de lideri de business arată că 24% dintre companii impun utilizarea AI în toate rolurile din organizaţie. Totuşi, un sondaj realizat în ianuarie de firma de consultanţă Section relevă o fractură semnificativă: 74% dintre executivii de nivel C s-au declarat „entuziaşti" faţă de AI, în timp ce 68% dintre angajaţii din poziţii de execuţie au raportat că se simt „anxioşi sau copleşiţi".

Problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care este implementată, atrage atenţia Dennis Stolle, director de psihologie aplicată la American Psychological Association.

„Nu am proiectat niciodată locul de muncă pentru acest tip de instrumente. Pur şi simplu le-am impus oamenilor."

Un sondaj Workday din ianuarie indică faptul că 85% dintre angajaţi au economisit între una şi şapte ore pe săptămână utilizând AI, însă au pierdut 40% din aceste câştiguri de eficienţă corectând, rescriind sau verificând conţinutul generat de sistem. Linda Le, recrutor în Austin, Texas, estimează că a petrecut aproape jumătate din timpul câştigat corectând şi verificând rezultatele generate automat.

„Toată lumea vorbeşte despre AI ca factor de creştere a productivităţii, dar nimeni nu menţionează cât timp pierzi supraveghind rezultatele."

Sistemele AI marcau uneori candidaţi cu o potrivire de 95% faţă de o descriere de post, când în realitate aceasta era de doar 30%, sau eliminau candidaţi bine calificaţi.

 „Trebuia să reiau totul de la capăt în mod constant", adaugă Le.

La acestea se adaugă costul formării profesionale, suportat de regulă de angajat. Devin Boudreaux, specialist în PR digital din Boise, Idaho, a petrecut un an şi jumătate antrenând modele AI personalizate pentru activitatea sa, după ce a fost nevoit să se formeze în afara programului de lucru, cu ajutorul unui prieten, în contextul în care compania sa nu a oferit sesiuni de instruire. Sondajul Section arată că doar 27% dintre angajaţii din poziţii de execuţie au beneficiat de formare în utilizarea AI oferită de angajator, iar doar 32% au raportat acces clar la instrumentele AI.

„Companiile îţi cer să devii competent în AI, dar vor să o faci pe timpul tău liber." spune Devin Boudreaux.

Fenomenul „brain fry" a fost documentat într-un studiu recent al Boston Consulting Group: angajaţii care utilizează frecvent AI raportează o creştere a oboselii mentale, sunt mai predispuşi să facă erori, se simt copleşiţi şi întâmpină dificultăţi în luarea deciziilor. Utilizarea simultană a trei sau mai multe instrumente AI amplifică efectele negative faţă de utilizarea unuia sau a două, iar sarcinile cu nivel ridicat de supraveghere necesită cu 14% mai mult efort mental şi generează o creştere cu 12% a oboselii cognitive. Cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley au constatat că angajaţii care utilizează AI lucrează într-un ritm mai alert, preiau un spectru mai larg de sarcini şi îşi extind programul de lucru, adesea fără a fi solicitaţi în acest sens.

„Termin fiecare zi epuizat, nu din cauza muncii în sine, ci din cauza gestionării muncii."

Aceasta este mărturia lui Francesco Bonacci, fondatorul Cua AI, publicată pe X. Sundar Pichai, CEO al Alphabet şi Google, a declarat în noiembrie 2025 pentru BBC că modelele AI „sunt predispuse la erori" şi a recomandat utilizatorilor să verifice rezultatele.

„Oamenii trebuie să înveţe să folosească aceste instrumente pentru ceea ce sunt bune şi să nu aibă încredere oarbă în tot ceea ce spun."

Ritmul de adoptare a AI în companii pare să depăşească, în acest moment, capacitatea organizaţiilor de a gestiona consecinţele umane ale acestei tranziţii. Datele disponibile indică un model de implementare care transferă o parte semnificativă a costurilor, inclusiv cele de timp şi formare, către angajaţi, fără garanţia unor câştiguri nete de productivitate.

„Obiectivul implementării AI într-o companie nu trebuie să fie utilizarea unui volum mai mare de AI. Obiectivul trebuie să fie crearea unei munci de calitate superioară, într-un mod sustenabil, astfel încât peste cinci ani să ai în continuare o organizaţie prosperă, cu angajaţi mulţumiţi."