Trei sferturi dintre angajatori plătesc diferit oameni pe posturi similare şi doar 27% dintre angajaţi au încredere în echitatea sistemului salarial, potrivit unui studiu realizat de Up România cu privire la nivelul de pregătire al companiilor şi percepţiile angajaţilor în contextul Directivei europene privind transparenţa salarială.

Sondajul a fost realizat de Up România, unul dintre jucătorii importanţi de pe piaţa beneficiilor extrasalariale, împreună cu Reveal Marketing Research

Chiar daca directiva nu şi-a produs încă efectele, potrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existenţa unor diferenţe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile şi le explică prin factori precum performanţa, experienţa profesională sau negocierea individuală. În acelaşi timp, 6 din 10 angajaţi consideră că există diferenţe salariale nejustificate şi doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial.

Datele sugerează că principala provocare pentru companii nu este existenţa diferenţelor salariale în sine, ci capacitatea de a le explica şi justifica într-un mod clar şi credibil.

Majoritatea angajaţilor şi angajatorilor sunt familiarizaţi cu Directiva privind transparenţa salarială.

72% dintre angajaţi au auzit deja de noile prevederi europene, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuşi să aplice la companii care afişează salariul şi pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunţurile de recrutare.

În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu Directiva. Cu toate acestea, doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

„Directiva privind transparenţa salarială reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influenţa relaţia dintre angajatori şi angajaţi în următorii ani. Dincolo de obligaţiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizaţiile construiesc încredere şi explică deciziile legate de remunerare.  Abordăm activ acest subiect, aducând la aceeaşi masă specialişti în resurse umane, experţi în legislaţia muncii şi lideri de business, prin webinarii, sesiuni de informare şi iniţiative dedicate mediului de afaceri”, a declarat Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group şi CEO Up România.

Percepţia asupra transparenţei salariale diferă semnificativ între cele două categorii analizate. În timp ce 96% dintre angajatori declară că îşi comunică politicile salariale cel puţin parţial şi 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajaţi percep angajatorul ca fiind transparent în privinţa remunerării.

Mai mult, doar jumătate dintre angajaţi consideră că regulile şi criteriile de stabilire a salariilor sunt clare, iar o treime declară că nu au acces la niciuna dintre informaţiile salariale evaluate - interval salarial, criterii de performanţă, grile sau politici de creştere. Lipsa accesului este mai accentuată în rândul angajaţilor entry-level (48%) şi în IMM-uri (39%).

Principalele priorităţi ale angajatorilor pentru următoarele 12 luni vizează revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) şi pregătirea managerilor (31%), semn că organizaţiile se concentrează pe consolidarea fundamentelor necesare înainte de a putea comunica transparent.

În acelaşi timp, aproape 80% dintre angajaţi spun că ar aplica mai degrabă la un angajator care afişează salariul în anunţuri, iar 43% spun că transparenţa le-ar creşte încrederea în companie.

De cealaltă parte, doar 21% dintre angajatori văd în transparenţa salarială un avantaj major de employer branding, deşi recunosc efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea avea asupra atractivităţii şi recrutării. Principalele riscuri percepute rămân apariţia nemulţumirilor (49%) şi a conflictelor interne (42%), îngrijorări mai accentuate în companiile mari.

Studiul privind transparenţa salarială a fost realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România în luna mai 2026, pe un eşantion de 1.200 de respondenţi din mediul urban, dintre care 800 de angajaţi şi 400 de reprezentanţi ai angajatorilor (specialişti HR, manageri şi antreprenori). Datele au fost colectate online, prin interviuri auto-administrate (CAWI), iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15–20 de minute.