Incertitudinea fiscală, presiunea administrativă şi aşteptările ridicate privind modernizarea aparatului fiscal sunt principalele provocări pentru directorii financiari din România în 2026, arată Sondajul privind modificările fiscale, realizat de EY România în ianuarie 2026.

Rezultatele vin după un an 2025 marcat de schimbări importante în fiscalitate şi indică un climat de lipsă de predictibilitate, cu efecte directe asupra planificării bugetare şi a deciziilor de investiţii.

Potrivit studiului, 91% dintre respondenţi anticipează creşteri de taxe în 2026, ceea ce reflectă o neîncredere accentuată în stabilitatea cadrului fiscal. Doar 9% dintre directorii financiari iau în calcul reduceri de taxe, semn că mediul de afaceri nu percepe semnale credibile de relaxare fiscală. Pentru companii, această perspectivă se traduce în dificultăţi de planificare, costuri mai mari de conformare şi o abordare prudentă a investiţiilor.

Majoritatea respondenţilor (85%) indică reforma fiscală drept principala cauză a creşterilor de taxe, urmată de inflaţie (32%) şi, la mare distanţă, de creşterea activităţii economice (22%). Firmele percep modificările fiscale mai degrabă ca măsuri reactive, menite să acopere deficitul bugetar, decât ca parte a unei strategii coerente pe termen lung.

Aproape un sfert dintre CFO consideră că majorările de taxe ar fi putut fi evitate, ceea ce semnalează nemulţumiri legate de modul în care politicile fiscale sunt concepute şi implementate.

O temă recurentă în răspunsuri este ineficienţa colectării: 84% dintre directori financiari văd îmbunătăţirea colectării şi combaterea evaziunii fiscale drept principalele alternative la majorarea taxelor. Creşterea conformării voluntare, inclusiv prin educaţie fiscală (52%) şi utilizarea platformelor digitale de raportare (51%), este considerată esenţială, mediul de afaceri apreciind problema mai degrabă ca fiind una de administrare şi guvernanţă fiscală, nu de nivel al taxării.

În acest context, aşteptările privind digitalizarea administraţiei fiscale sunt ridicate. 91% dintre respondenţi consideră esenţială digitalizarea ANAF şi îmbunătăţirea pregătirii inspectorilor fiscali, în timp ce 80% cer o utilizare mai eficientă a datelor deja colectate, iar 75% solicită mai multă transparenţă în selecţia contribuabililor pentru control, pentru a reduce arbitrarul şi interpretările neunitare ale legislaţiei.

„Pare că, acum mai mult ca oricând în anii anteriori, predictibilitatea primează, lipsa acesteia fiind invocată de majoritatea covârşitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numărul acestora ori birocraţia statului sunt acea problemă numărul unu, ci măsurile care să dea siguranţă companiilor că îşi pot susţine pe termen lung afacerile. Predictibilitatea şi transparenţa sunt bazele unui parteneriat win-win între stat şi contribuabil, ceea ce trebuie să fie obiectivul oricărei reforme fiscale în România”, concluzionează Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică EY România.

Studiul a fost realizat în ianuarie 2026, peste jumătate (55%) dintre respondenţi provenind din companii cu cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, iar restul din companii cu cifra de afaceri sub acest prag. Peste jumătate (57%) dintre companii au peste 100 de angajati, iar peste o cincime (22%) mai mult de 1.000 de angajati.