Matej Rigelnik, liderul alianţei de investitori sloveni formată din Axor Holding, Equinox şi Intus Invest, care a ieşit recent din acţionariatul Fondului Proprietatea după aproximativ un an în care şi-a majorat investiţia cu 43%, spune că decizia de vânzare a fost determinată de percepţia că „structurile trecutului” revin în cadrul fondului. Investitorul afirmă că îşi păstrează încrederea în România, dar consideră că drepturile acţionarilor şi transparenţa trebuie protejate.

„Când am decis să investim în România, am privit imagini de la Revoluţia din 1989. Un moment mi-a rămas în mod special în minte: un jurnalist spunând: «România a redevenit liberă». Am venit în România 36 de ani mai târziu cu încredere în această libertate: în libertatea capitalului, în drepturile acţionarilor, în transparenţă şi în ideea că valoarea aparţine celor care o creează”, scrie Matej Rigelnik într-un text de opinie.

Fondurile au intrat în acţionariatul Fondului Proprietatea în august 2025 şi a ajuns să deţină concertat 8,06% din drepturile de vot. Atunci, acţiunile FP se tranzacţionau la circa 0,42 lei per unitate. Un an mai târziu, investitorii au vândut la 0,6 lei, într-o tranzacţie DEALS de 131 milioane de lei, al cărui cumpărător a fost Lion Capital; compania a fost criticată în mai multe rânduri de către investitori, inclusiv în cercurile slovenilor.

Grupul sloven a solicitat în mai multe rânduri modificarea ordinii de zi a adunărilor generale, inclusiv revocarea unor membri ai Comitetului Reprezentanţilor.

Mai jos, opinia integrală a lui Matej Rigelnik:

„Când am decis să investim în România, am privit imagini de la Revoluţia din 1989. Un moment mi-a rămas în mod special în minte: un jurnalist spunând: «România a redevenit liberă».

Am venit în România 36 de ani mai târziu cu încredere în această libertate: în libertatea capitalului, în drepturile acţionarilor, în transparenţă şi în ideea că valoarea aparţine celor care o creează, nu celor care reuşesc să preia controlul instituţiilor.

În cazul Fondului Proprietatea, regret să constat că structurile trecutului îşi recapătă influenţa. Un fond care ar trebui să fie un simbol al României moderne riscă să fie capturat de vechile tipare şi cercuri de influenţă de care România a încercat să se elibereze în 1989.

Acesta este motivul pentru care am decis să vindem.

Nu pentru că am încetat să credem în România sau în români. Dimpotrivă. Credem că România merită mai mult.

Dar când mă uit la ceea ce se întâmplă astăzi la Fondul Proprietatea, îmi amintesc din nou de acele cuvinte din decembrie 1989: «România a redevenit liberă».

Treizeci şi şapte de ani mai târziu, în cazul Fondului Proprietatea, mă tem că trebuie să spun contrariul: Fondul Proprietatea a fost din nou capturat de structurile trecutului.”