Totodată, aproape una din două respondente crede că o femeie trebuie să muncească mai mult decât un bărbat aflat pe o poziţie similară pentru a fi apreciată de către şefi.

În plus, aproape trei din cinci respondente consideră că au avut dificultăţi profesionale prin prisma faptului că sunt femei, precum ratarea jobului dorit (15,3% dintre răspunsuri), ori accesul mai dificil la un job decât pentru un candidat de sex opus (21,3% dintre răspunsuri). De asemenea, două din cinci femei spun că accesul lor la o funcţie mai bună sau la promovare în companie a fost mai dificil, în timp ce 18% consideră că şefii le-au impus standarde mai ridicate de performanţă decât unui coleg de sex opus aflat pe o poziţie similară.

Abordarea diferită a angajatorului porneşte încă de la etapa de recrutare. Astfel, trei din zece femei au fost întrebate la interviu dacă au copii sau au în plan ca în viitorul apropiat să facă copii, considerând că răspunsul lor va avea o influenţă asupra deciziei de recrutare. Cea mai comună întrebare a fost, pentru şase din zece femei, dacă sunt dispuse să lucreze peste program.

Pe de altă parte, decizia de a avea un copil afectează într-o mare măsură capacitatea unei angajate de a lucra în afara orelor de program. O treime dintre mamele care au răspuns la sondajul BestJobs au declarat că la locul de muncă sunt percepute ca fiind mai puţin dispuse să stea peste program, ori chiar mai puţin implicate şi responsabile la locul de muncă (4,25% din cazuri). Totuşi, 15% afirmă că sunt percepute ca fiind mai implicate şi mai responsabile, iar circa 30% nu au simţit o schimbare de atitudine din partea colegilor/şefilor din aceste puncte de vedere.

Femeile care au devenit mame au resimţit însă alte efecte negative pe plan profesional de-a lungul carierei. Astfel, două din cinci respondente care au afirmat că au copii minori consideră că ascensiunea lor profesională a fost îngreunată. În primul rând, cea mai importantă consecinţă a fost resimţită asupra nivelului salarial, jumătate dintre ele (52%) declarând că au fost afectate la acest capitol. Astfel, 11,5% dintre angajatele care au copii cred că salariul actual ar fi fost cu până la 20% mai mare, în timp ce un sfert dintre ele consideră că ar fi putut câştiga cel puţin cu 20% mai mult. Celelalte nu au putut face o estimare.

Există şi cazuri în care femeile care s-au întors din concediul de creştere a copilului au fost retrogradate pe o poziţie inferioară (16%), şi-au pierdut slujba în primul an de la reîntoarcerea la muncă (6,9%) sau li s-a redus salariul (5,34%).

Un alt element care îngreunează activitatea profesională a femeilor îl reprezintă treburile casnice, precum îngrijirea locuinţei sau a copiilor, după serviciu. În proporţie covârşitoare (63,3% din total respondente), femeile spun că ele realizează cea mai mare parte a acestor sarcini şi doar un sfert dintre respondente au declarat că împart sarcinile în mod egal cu partenerul, în timp ce abia 3% au afirmat că partenerul este cel care se ocupă cel mai mult de activităţile casnice.

Consecinţa directă este că 58% dintre respondente au spus că sunt mai obosite, aşadar trebuie să depună mai mult efort la job şi mai puţin de o treime au afirmat că nu sunt afectate, fiindcă au timp suficient pentru odihnă. Totodată, trei din cinci femei susţin că firma pentru care lucrează nu le asigură un echilibru între job şi viaţa personală.