Podiumul topului celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească a rămas neschimbat în anul 2024, Banca Transilvania şi BCR menţinându-se pe primele două poziţii, în timp ce locul 3 a revenit anul trecut CEC Bank. Anterior, în anul 2023 podiumul băncilor mari se schimbase, atunci CEC Bank urcând pe locul 3, iar BRD a coborât pe poziţia 4, în timp ce Banca Transilvania s-a delimitat ca lider, iar BCR a rămas pe locul 2. CEC Bank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, a produs în anul 2023 practic cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari după ce a urcat pe podium, pe poziţia 3, de pe locul 6 ocupat  în anul 2022. Astfel, BRD a coborât în 2023 de pe locul 3 pe 4, ING a ajuns pe poziţia 5, fiind urmată de Raiffeisen Bank, pe locul 6.

Analizând evoluţia activelor la nivel individual vedem că Banca Transilvania, care a devenit în 2018 în premieră liderul pieţei bancare româneşti, s-a detaşat în 2024 de restul plutonului ajungând la active de 184,3 mld. lei şi o cotă de piaţă de aproape 21%. Activele Băncii Transilvania au crescut anul trecut cu circa 14% faţă de nivelul din 2023, după ce în 2023 saltul a fost de 21%, în 2022 activele au avut un avans anual de 7%, iar în 2021 ritmul anual de creştere al activelor Băncii Transilvania era de 21%.

Banca Transilvania a fost un jucător activ pe piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) în ultimii ani. După ce a cumpărat Volksbank (2015) şi Bancpost (2018), în 2022 a preluat Idea Bank (redenumită Salt Bank - bancă de sine stătătoare), iar acum a preluat OTP Bank România. La început de martie 2025, Banca Transilvania a anunţat finalizarea cu succes a fuziunii cu OTP Bank România.

BCR, care a fost anterior timp de aproape două decenii liderul pieţei bancare locale şi a coborât în 2018 pe poziţia secundă, avea anul trecut active de circa 120,7 mld. lei, în creştere cu aproape 12% faţă de 2023. Cota de piaţă a BCR după active a urcat puţin anul trecut, până la 13,7%.

Podiumul băncilor mari din anul 2024 este completat de CEC Bank, care a ajuns la active de 99,25 mld. lei, după un salt de 19% faţă de 2023, instituţia de credit controlată de stat prin Ministerul Finanţelor având o cotă de piaţă de circa 11,3%. Anterior, CEC Bank raportase pentru 2023 active de 83,5 mld. lei, după un salt record de 35% faţă de 2022. În aceste condiţii, faţă de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depăşit Raiffeisen Bank, ING Bank şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament.

Banca românească cu capital francez BRD-Soc Gen a rămas în anul 2024 pe locul 4 în topul după active, deşi a înregistrat un plus al activelor cu 6% faţă de 2023, până la 85,9 mld. lei. Banca avea anul trecut o cotă de piaţă de 9,75%.

După un salt anual al activelor de 17% în 2024, Raiffeisen Bank a reuşit să urce în topul bancar de anul trecut până pe locul 5, de pe poziţia 6 în 2023, raportând active de
82,1 mld. lei. Cota de piaţă a băncii româneşti cu capital austriac a urcat peste 9,3%.

Activele cumulate ale primelor trei bănci mari de pe podium - Banca Transilvania, BCR  şi CEC Bank – reprezentau în 2024 circa 46% din activele întregului sistem bancar. Iar dacă luăm în considerare şi BRD şi Raiffeisen se observă că cele mai mari cinci bănci din România - Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD şi Raiffeisen - aveau anul trecut active cumulate de peste 570 mld. lei, reprezentând o felie de 65% din sistemul bancar local. Comparativ, în 2023, activele top 5 erau de peste 500 mld. lei, iar în 2021 primele 5 bănci aveau active cumulate de 400 mld. lei.

Revenind la topul băncilor mari se observă că locul 6 a revenit în 2024 ING Bank, sucursala de la Bucureşti a grupului olandez cu acelaşi nume, care a coborât o poziţie faţă de 2023, deşi a raportat active mai mari cu 9% faţă de 2023, până la
78 mld. lei. Banca a ajuns anul trecut la o cotă de piaţă de 8,85%. Anterior, ING urcase în 2019 pe locul 4, unde a rămas până în 2022.

Plasată pe locul 7 în topul bancar, UniCredit Bank a raportat pentru anul 2024 active de 72,6 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de 2023, conform raportului anual al băncii de la BVB, cota de piaţă a băncii cu capital italian fiind de 8,23%.

Pe locul 8 în clasamentul celor mai mari bănci de pe piaţa locală a rămas în 2024 banca românească de stat, Exim Banca Românească (fosta EximBank), care a raportat active de 26,8 mld. lei, în creştere cu doar 1%, cota de piaţă a băncii scăzând spre 3,04% de la 3,29% în 2023. Analizând evoluţia din ultimii ani vedem că în 2022, banca a avut o ascensiune în top 10 cele mai mari bănci din România după active, urcând pe locul 8, de pe poziţia 10 din 2021, iar în anii care au urmat s-a menţinut pe această poziţie. Şi în 2020 EximBank produsese o surpriză, urcând pe locul 10 în topul băncilor mari, de pe locul 12 în 2019, iar ascensiunea a continuat. EximBank a terminat în 2022 fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească şi a intrat pe piaţa de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete.

Locul 9 în topul băncilor mari din 2024 a revenit tot Alpha Bank, cu active de circa 22,5 mld. lei, cu 4,6% sub nivelul din 2023, banca românească cu capital elen urmând să ajungă în portofoliul UniCredit în acest an, după  finalizarea procesului de integrare.

OTP Bank a rămas pe locul 10 anul trecut, după cum reiese din raportări, cu active de 16,75 mld. lei, în scădere faţă de 2023. În primăvara anului 2025, OTP Bank a ajuns în portofoliul Băncii Transilvania.

Alpha Bank, cumpărată de UniCredit Bank, şi OTP Bank, preluată de Banca Transilvania, au fost incluse în topul bancar din 2024 având în vedere că activele băncilor preluate sunt încorporate în activele băncilor cumpărătoare la momentul fuziunii, adică în 2025.

La o distanţă foarte mică  de OTP s-a aflat în anul 2024  Garanti BBVA, care a transmis ZF că a avut active de 16,7 mld. lei în 2024 la nivel individual, după un salt de 9,5% faţă de 2023. Locul 12 în topul din 2024 ar reveni Citi, care a avut anul trecut active de 15,7 mld. lei, cu 10,5% peste nivelul din 2023. Odată ce OTP Bank şi Alpha Bank dispar din statistici, după finalizarea tranzacţiilor de M&A, în top 10 vor urca cel mai probabil Garanti şi Citi.

Astfel, în anul 2025 continuă consolidarea sistemului bancar, numărul băncilor urmând să scadă, după ce 2024 a adus finalizarea celor trei tranzacţii bancare de M&A anunţate în 2023, respectiv preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit Bank cu Alpha Bank şi absorbţia First Bank de către Intesa Sanpaolo. Astfel, trei nume de bănci mari dispar în acest an din statisticile BNR, respectiv OTP Bank România, Alpha Bank România şi First Bank.

Băncile mari din România din top 10 au reuşit în anul 2024 să-şi majoreze activele faţă de 2023, cu ritmuri de creştere oscilând de la 1% la 19%, majoritatea având salturi ale activelor peste inflaţie, după cum reiese din raportările financiare.w

La nivelul întregului sistem bancar românesc, care includea 32 de bănci în 2024, activele nete au făcut anul trecut un salt de 10% faţă de 2023, până la un record de aproape 882 mld. lei, conform datelor BNR.

Anul 2024 a adus şi un profit istoric în sistemul bancar autohton, de peste 14 mld. lei, în contextul dobânzilor încă mari şi al continuării creditării, conform datelor BNR.

Aceste rezultate au venit în condiţiile în care creditarea privată totală a crescut anul trecut, însă anemic, ritmul mediu de creştere fiind de 6,9%, comparabil cu viteza medie a creditării din anul 2023. Şi economia a frânat, înregistrând în anul 2024 o creştere de sub 1%, la jumătate faţă de avansul PIB din 2023. Iar rata anuală a inflaţiei a coborât spre 5% anul trecut, faţă de 6,6% la final de 2023.

Deşi activele pentru majoritatea băncilor mari au fost pe o tendinţă ascendentă în anul 2024, CEC Bank, Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania s-au evidenţiat cu cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2023, de 19%, 17% şi, respectiv, 14%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar.

Care sunt cele mai mari provocări în viziunea liderilor băncilor mari:

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

Cea mai mare provocare pentru Banca Transilvania este revenirea economiei la o creştere semnificativ pentru media europeană, aşa încât să recuperăm, ca ţară, decalajele între zone diferite din România, dar şi dintre România şi vestul Europei. O altă provocare este posibilitatea ca ratingul de ţară al României să fie retrogradat dacă nu sunt implementate cât mai repede reforme concrete. Am însă încredere că agenţiile de rating ne vor da ocazia să demonstrăm, ca ţară, că avem puterea, resursele şi mobilizarea necesară să ne redresăm. Ne uităm cu interes la ratinguri pentru că, fiind liderul pieţei, ne impactează direct. Iar dacă România merge bine, BT merge bine.

În plus, ar trebui să avem în vedere că măsurile fiscale şi optimizarea cheltuielilor trebuie să fie echilibrate, adică să îţi atingă scopul, dar să nu fie suficient de dure pentru a fi o frână pentru economie. Cu alte cuvinte, avem nevoie de consolidare fiscală, însă trebuie făcută cu grijă, să nu impacteze economia reală.

Sergiu Manea, CEO al BCR

În primul rând, ne confruntăm cu un context geopolitic şi macroeconomic complex. Fragmentarea globală, creşterea tranzacţionalismului, conflictele regionale şi incertitudinile fiscale afectează încrederea şi deciziile de investiţii. Însă această perioadă de reconfigurare globală aduce şi oportunităţi. Iar România are potenţialul să devină un jucător relevant în reconstrucţia lanţurilor industriale europene, folosindu-se de poziţia geostrategică, capitalul uman şi resursele pentru reindustrializare. Totul ţine de cum reuşim să le punem în valoare, cu accent pe logica viitorului, care înseamnă autonomie tehnologică, decarbonizare şi economie circulară.

A doua provocare ţine de reconfigurarea industriilor prin tehnologie. Dacă în trecut digitalizarea era despre eficienţă, astăzi este despre reinventare completă. În BCR, investim continuu în securitate cibernetică în alfabetizarea digitală şi financiară a populaţiei.

În al treilea rând, şi poate cel mai important pe termen lung, vorbim despre investiţiile în capitalul uman. Este diferenţiatorul absolut, de aceea insistăm pe educaţie continuă şi profesionalizarea resursei umane, prin reskilling (recalificare şi dezvoltarea de noi competenţe) şi upskilling (specializare şi dezvoltarea de abilităţi complementare).

Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank

Începutul de an a fost marcat de incertitudine economică şi politică, dar avem speranţa că vom avea mai multă predictibilitate pe viitor. Totodată, aderarea la noi reglementări, precum DORA, este un proces continuu, implică resurse substanţiale din bancă, umane şi financiare, şi vine cu un nivel ridicat de responsabilitate. Genul acesta de reglementări sunt necesare şi ne ajută să operăm în siguranţă şi să păstrăm încrederea clienţilor noştri. O provocare venită o dată cu pandemia este creşterea exponenţială a numărului de fraude şi a tipurilor de atacuri, de aceea am intensificat eforturile de comunicare pentru a preveni clienţii în legătură cu tipurile de fraude. Mai mult, aplicaţia Home’Bank include acum numeroase opţiuni de siguranţă.

Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România

În primul rând, ne aflăm foarte aproape de momentul pentru care ne pregătim intens, după ce, în noiembrie anul trecut, Alpha Bank România a intrat în familia UniCredit – şi anume fuziunea efectivă a celor două bănci, planificată să aibă loc pe 15 august, sub rezerva obţinerii prealabile a tuturor aprobărilor legale necesare. Ne aflăm în acest moment într-o etapă intensă de execuţie a proiectului de integrare, cu echipe dedicate din ambele bănci care gestionează acest efort complex. Obiectivul nostru are două componente – asigurarea unei tranziţii transparente şi uşoare pentru toţi clienţii Alpha Bank România, oferindu-le acces la toate produsele şi serviciile UniCredit, şi integrarea colegilor din Alpha.

A doua provocare ţine de execuţia planului nostru strategic – UniCredit Unlocked – prin care grupul a reuşit în ultimii 3 ani să se reorganizeze, să-şi optimizeze activitatea, să-şi modernizeze modul de lucru şi capacităţile şi să fructifice potenţialul nostru în toate ţările şi zonele în care ne desfăşurăm activitatea. Iar acest plan strategic a trecut din acest an, inclusiv în România, în faza următoare, cea de accelerare.

UniCredit România face parte din divizia CEE, unul din motoarele de creştere ale Grupului, iar UniCredit România are la rândul ei o contribuţie esenţială şi solidă la rezultatele UniCredit.

Iar a treia provocare vine firesc şi ţine de misiunea noastre asumată - să continuăm să susţinem economia românească, să ne implicăm în proiectele comunităţilor noastre, ajutându-le să crească şi să se dezvolte. Ne aflăm într-o perioadă de incertitudini economice, iar măsurile preconizate de reducere a deficitului care urmează vor afecta potenţialul de consum şi investiţii al populaţiei şi companiilor. Cu toate acestea, economia românească este foarte dinamică şi îşi demonstrează de la an la an capacitatea de a creşte. De aceea, are nevoie de parteneri financiari capabili să înţeleagă şi să participe la dezvoltare, iar, de-a lungul timpului, UniCredit România şi-a demonstrat susţinerea pentru piaţa din România, implicându-se în proiecte mari de finanţare în zona sectorului public şi punând un accent deosebit pe finanţări acordate companiilor din toate segmentele, de la creditarea corporate, până la cea oferită microîntreprinderilor, IMM-urilor şi clienţilor persoane fizice.

CEC Bank sau Reprezentanţi ai CEC Bank

Cele mai mari provocări rămân: menţinerea în topul celor mai mari finanţatori ai economiei româneşti, în pofida unui climat macroeconomic incert; continuarea programelor de transformare şi de digitalizare, pentru o experienţă cât mai bună a clienţilor; eficientizarea operaţiunilor şi a costurilor, păstrând totodată nivelul de competitivitate într-o piaţă din ce în ce mai concurenţială.

CEC Bank este una dintre băncile care au în propria misiune incluziunea financiară. Continuăm această misiune şi prin abordarea noastră hibridă: prin prezenţa fizică a celor aproximativ 1.000 de unităţi teritoriale, dintre care cel puţin jumătate se află în urban mic şi rural, combinată, desigur, cu dezvoltarea digitală.

Zdenek Romanek, preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România

Instabilitatea economică globală, tensiunile geopolitice şi ameninţările cibernetice reprezintă trei dintre cele mai mari provocări, în prezent, în întreg spectrul mediului de business. Nu neapărat în această ordine, cert este că există, însă avem şi soluţii să le gestionăm. Cum? Prin strategii proactive pentru minimizarea riscurilor, investiţii şi parteneriate de încredere pentru a menţine stabilitatea şi creşterea sustenabilă.

Traian Halalai, preşedinte executiv Exim Banca Românească

Exim Banca Românească şi-a stabilit obiective ambiţioase pentru 2025 şi pentru anii următori, bazate pe o strategie de creştere şi eficientizare, de aceea, principala preocupare rămâne asigurarea fondurilor pentru dezvoltare astfel încât să oferim experienţe de banking complete clienţilor şi să contribuim la întărirea sistemului bancar şi a economiei. Pentru aceasta ne bazăm atât pe capitalizarea profiturilor obţinute, cât şi pe majorarea capitalului social.

Cât priveşte contextul economic, desigur că privim cu atenţie evoluţia macroeconomică, însă, cu o alocare eficientă a resurselor, avem încredere că economia românească va trece cu bine şi de acest moment aşa cum a reuşit, în ciuda multor estimări pesimiste, să depăşească toate obstacolele din anii care au trecut (pandemie, criză energetică, război etc.).

Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA România

Pentru noi, 2025 înseamnă echilibru şi adaptare constantă într-un mediu în permanentă transformare. Peisajul economic rămâne complex, influenţat de politici fiscale în continuă schimbare şi incertitudini internaţionale. Cu toate acestea, cred cu tărie că provocările aduc cu ele şi oportunităţi. Climatul macroeconomic actual, marcat de impredictibilitate, ne obligă să fim vigilenţi, dar ne încurajează totodată să gândim diferit şi să acţionăm responsabil. Ne aflăm în plin proces de transformare digitală. Nu este vorba doar despre un upgrade tehnologic, ci despre o redefinire a modului în care deservim clienţii. Aceasta necesită viziune, consecvenţă şi o înţelegere profundă a nevoilor oamenilor. În acelaşi timp, suntem conştienţi că esenţa activităţii bancare rămâne profund umană. Tehnologia ne poate apropia mai mult de clienţi, dar nu trebuie să înlocuiască niciodată conexiunea umană. Misiunea noastră continuă este să îmbinăm cele mai bune elemente ale celor două lumi, folosind inovaţia ca un instrument pentru empatie şi valoare pe termen lung.