Piaţa globală a petrolului se confruntă cu un scenariu de coşmar, pe fondul războiului dintre SUA şi Iran, care cuprinde Orientul Mijlociu fără o perspectivă clară de detensionare, crescând riscul unei perturbări prelungite a aprovizionării ce ar putea încetini economia globală, scrie CNBC. 

Traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz, cel mai important punct de blocaj pentru transporturile de ţiţei la nivel mondial, a ajuns aproape la zero, pe măsură ce armatorii iau măsuri de precauţie. Aproximativ o treime din exporturile mondiale de petrol transportate pe mare au trecut prin această strâmtoare în 2025, potrivit firmei de consultanţă energetică Kpler.

Republica Islamică şi-a extins atacurile de represalii pentru a include infrastructura energetică regională. Qatar a oprit luni producţia de gaz natural lichefiat după ce două drone au lovit instalaţii-cheie. Aproximativ 20% din exporturile globale de GNL provin din Golf, în principal din Qatar, tranzitând Strâmtoarea Hormuz.

„Scenariul nostru de bază presupunea că o perturbare fără precedent rămâne improbabilă. Această presupunere a eşuat”, a declarat Natasha Kaneva, şefa departamentului global de cercetare pe materii prime la JPMorgan, într-o notă către clienţi.

Războiul a dus deja la prima oprire aproape totală a transporturilor prin strâmtoare în istoria modernă, a spus Kaneva.

Preţurile petrolului au închis luni în creştere cu peste 6%, după ce anterior urcaseră cu mai mult de 12% în cursul zilei. Contractele futures pentru gazele naturale europene au crescut cu peste 40%. Preţurile ar putea urca şi mai mult, în funcţie de durata războiului şi dacă Iranul va viza infrastructura energetică din Golful Persic.

Şoferii din SUA vor observa probabil creşteri ale preţului benzinei chiar de astăzi sau mâine, a declarat Patrick De Haan, şeful analizei petroliere la GasBuddy. Automobiliştii ar trebui să se aştepte la o creştere medie de 10 până la 30 de cenţi pe galon în următoarea săptămână, a spus acesta.

Scenarii privind preţurile petrolului şi gazelor

Preţul Brent ar putea depăşi 100 de dolari pe baril, iar gazele naturale europene ar putea trece de 60 de euro (70,17 dolari) pe MWh dacă regimul de la Teheran adoptă o linie dură şi atacă instalaţiile energetice ale ţărilor vecine, a declarat Francisco Blanch, strateg pe materii prime la Bank of America. O perturbare prelungită în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la creşterea Brent cu 40–80 de dolari pe baril, a adăugat el.

Un război care ar dura mai mult de trei săptămâni ar epuiza capacitatea de stocare a ţărilor din Golf, pe măsură ce barilii s-ar acumula fără a avea unde să fie livraţi, forţând oprirea producţiei, a spus Kaneva. În acest scenariu, Brent — reperul global pentru preţul petrolului — ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril, potrivit analistei JPMorgan.

Trump a declarat luni că războiul ar putea dura până la cinci săptămâni, dar va continua atât timp cât este necesar pentru atingerea obiectivelor SUA. Anterior, Casa Albă a afirmat că Iranul a ignorat avertismentele americane de a abandona eforturile de reconstrucţie a programului nuclear după loviturile SUA de anul trecut şi că Teheranul dezvoltă un program de rachete balistice care ar „proteja dezvoltarea armelor nucleare”.

Brent ar putea urca spre 200 de dolari pe baril dacă Iranul ar reuşi să impună o închidere completă a strâmtorii prin desfăşurarea de mine, rachete antinavă şi alte arme, a declarat Michael Hsueh, analist de cercetare la Deutsche Bank.

100 de dolari pe baril

Ultima dată când petrolul a atins 100 de dolari pe baril a fost după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În SUA, preţul benzinei a atins un record naţional de 5,016 dolari pe galon în iunie, potrivit AAA.

Prăbuşirea Republicii Islamice ar reprezenta, de asemenea, un risc major pentru aprovizionarea cu petrol, a spus Kaneva. SUA şi Israel l-au ucis în weekend pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Regimul de la Teheran s-a confruntat în ianuarie cu proteste de amploare, pe care le-a reprimat violent, provocând mii de morţi.

„Principalul risc rămâne colapsul instituţional şi un posibil război civil, pe fondul polarizării interne accentuate şi al tensiunilor etnice crescute”, le-a transmis Kaneva clienţilor.

Producţia Iranului de peste 3 milioane de barili pe zi ar fi în pericol într-un asemenea scenariu. Preţurile petrolului cresc, în mod obişnuit, cu peste 70% atunci când are loc o schimbare de regim în rândul marilor producători de ţiţei, a concluzionat Kaneva.