Scăderea comerţului cu China, principalul factor al stagnării economiei germane

Postat la 11 noiembrie 2019 63 afişări

Scăderea comerţului cu China, principalul factor al stagnării economiei germane

Timp de trei decenii cererea chineză pentru automobile, maşinării şi echipamente germane a reprezentat un motor constant al creşterii în cea mai mare economie a Europei, politică promovată de toate guvernele ce s-au succedat la Berlin, arată Reuters într-o analiză.

Însă acest motor de creştere nu mai funcţionează la parametrii optimi odată cu încetinirea economiei chineze şi politicile "America First" promovate de administraţia lui Donald Trump, care au lovit în expansiunea comerţului international, asta în timp ce producătorii chinezi au ajuns să devină rivali ai giganţilor germani care le erau furnizori tradiţionali în trecut.

Economia germană s-a contractat cu 0,1% în cel de-al doilea trimestru din acest an iar analiştii se aşteaptă ca datele pe trimestrul al treilea să arate un declin similar al produsului intern brut. Datele urmează să fie publicate joi, 14 noiembrie, iar o nouă contracţie trimestrială ar însemna că Germania a consemnat prima recesiune din 2013 încoace.

Deşi comerţul cu China reprezintă doar o mică parte din PIB-ul de 3.400 de miliarde de euro al Germaniei, acest segment al activităţii a reprezentat o componentă constantă a PIB pe care Berlinul a putut să se bazeze pentru a susţine creşterea economică în fiecare an.

Acum, cu cererea chineză pentru produse germane în stagnare, exporturile germane se dovedesc incapabile să susţină creşterea economiei ce stagnează. la rândul ei. Cererea domestică din Germania a consemnat de asemenea o scădere semnificativă în acest an faţă de anul anterior.

"China este partenerul nostru comercial cel mai important însă tendinţa viitoare este dificilă de prezis", spune Axel Mattern, director de marketing la operatorul Portului din Hamburg, unul dintre centrele comerciale germane cele mai lovite de încetinirea Chinei şi de războiul comercial internaţional.

Totodată, unii industrialişti spun că politicienii care au trecut peste abuzurile Beijingului în materie de libertăţi şi drepturi umane în speranţa că ţara asiatică se va transforma într-o democraţie liberală de stil vestic, cu o economie de piaţă deschisă competiţiei egale, s-au lăsat amagiţi.

"Asta s-a dovedit a fi un optimism irealist (n.r. wishful thinking)", afirmă Stefan Mair, preşedintele Federaţiei Industriilor Germane, organizaţie ce promovează o politică mai pragmatică în raport cu China.

La căderea Zidului Berlinului în 1989, schimburile comerciale între cele două ţări erau mici. Odată cu acceptarea globalizării de către China, cota în PIB a exporturilor germane a crescut de la 0,6% la 7,1% anul trecut, după ce în 2016 China a depăşit Statele Unite pentru a deveni cel mai mare partener comercial al Germaniei.

Producătorii auto BMW şi Volkswagen, giganţii industriali precum Siemens dar şi companiile mai mici care formează coloana vertebrală a economiei germane au avut de câştigat de pe urma acestei evoluţii. Călcând pe urmele predecesorului ei Gerhard Schroeder, cancelarul Angela Merkel a lăsat deoparte istoricul abuzurilor chineze şi sistemul politic pentru a curta liderii de la Beijing în aşa fel încât aceştia să accepte relaţii de business lucrative. În septembrie, Merkel a efectuat cea de-a 13-a vizită în China în 14 ani.

Însă după creşteri anuale importante în valoarea schimburilor comerciale bilaterale după criza din 2008-2009, tendinţa a început să se modifice. Creşterea exporturilor germane s-a ameliorat la 8% în 2018 şi la 2,7% în primele nouă luni din acest an, potrivit datelor germane. În ultimele luni însă, evoluţia a devenit negativă: în august, importurile chineze de produse germane au scăzut cu 3,6% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, iar în septembrie s-au redus cu 9,2%.

În comparaţie cu datele germane, cifrele de la statistica chineză arată că importurile din Germania au scăzut cu 2% în primele nouă luni ale acestui an.

Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
germania,
china,
comert

ALEPH STORY: Top 10 cele mai căutate joburi. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.