♦ „Dacă mediul economic poate fi redresat prin anumite decizii cu impact pe termen scurt şi mediu, problemele legate de dinamica populaţiei nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta.“ ♦ „36% dintre români spun că sunt nemulţumiţi de viaţa pe care o duc, un procent de trei ori mai mare decât societăţile de peste 5 milioane de locuitori.“ ♦ „Lucrurile trebuie aşezate şi pe o zonă optimistă, astfel încât politicile să se transforme în oportunităţi reale.“

România continuă să piardă populaţie şi să îmbătrânească, iar efectele acestor evoluţii vor deveni tot mai vizibile în economie, pe piaţa muncii şi în sustenabilitatea sistemelor sociale, spun sociologii. La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României era de 19,04 milioane de locuitori, cu 24.425 de persoane mai puţin decât cu un an înainte, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Dacă mediul economic poate fi redresat prin anumite decizii cu impact pe termen scurt şi mediu, problemele legate de dinamica populaţiei nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Evoluţia demografică a României este influenţată de evoluţiile naţionale şi de cele de la nivel european“, a spus Tudorel Toader, preşedintele INS, în cadrul unei conferinţe de presă.

Cele mai recente proiecţii ale instituţiei arată că populaţia rezidentă va ajunge la 15,6 milioane de persoane în anul 2080, cu 3,41 milioane mai puţin decât în prezent, ceea ce reprezintă un declin de aproape 18%.

„Creşterea economică este cea care determină evoluţia populaţiei rezidente, atât sporul natural, cât şi prin migraţie. Creşterea economică este cea care poate duce la o creştere a populaţiei. Cred că un exemplu este ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3-4 ani. Chiar dacă asistăm la dezechilibre economice, România a înregistrat creştere economică care a permis atragerea forţei de muncă, atât atragerea de muncitori străini, cât şi prin reîntoarcerea celor plecaţi la muncă în străinătate“, a mai spus preşedintele INS.

Datele statistice arată că procesul de îmbătrânire demografică se accelerează. Vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,8 ani, faţă de 37,9 ani în urmă cu două decenii, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere.

„Vârsta medie a populaţiei a crescut la 42 de ani, ceea ce are un impact în piaţa muncii, în sistemul de pensii. Este foarte greu de anticipat evoluţiile din domeniul economic, spre exemplu partea de inteligenţă artificială, care ar putea să vină să suplinească partea de productivitate a muncii“, a completat Tudorel Andrei.

Până în 2080, ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani va urca la 25,9%, în timp ce populaţia cu vârste între 15 şi 64 de ani va reprezenta doar 60,4% din total. În acelaşi interval, raportul de dependenţă demografică este estimat să ajungă la 65,5%. Dincolo de indicatorii demografici, sociologii atrag atenţia că evoluţia populaţiei este influenţată şi de percepţia oamenilor asupra perspectivelor economice şi sociale.

„36% dintre români spuneau în primăvara anului trecut că sunt nemulţumiţi de viaţa pe care o duc, un procent de trei ori mai mare decât societăţile de peste 5 milioane de locuitori. Este cel mai mare procent din UE. De aici decurge totul, de aici decurge statistica. Totul se leagă cu totul“, a spus sociologul Dumitru Sandu în cadrul aceluiaşi eveniment.

Şi sociologul Gelu Duminică este de părere că declinul demografic trebuie abordat prin politici publice care să ofere perspective economice şi sociale.

„Unde suntem nu este egal cu cine suntem, speranţe există întotdeauna, că lucrurile vor fi mai bine decât sunt în momentul de faţă, chiar dacă în momentul de faţă avem toate argumentele să spunem că nu este aşa. Numai că lucrurile trebuie aşezate şi pe o zonă optimistă, astfel încât politicile să se transforme în oportunităţi reale“, a punctat el.

Sociologul a subliniat că dimensiunea demografică nu poate fi analizată doar prin prisma numărului de locuitori, ci prin impactul pe care îl va avea asupra nivelului de trai şi asupra economiei.

„Da, o să fim 14 milioane peste ani. Bine şi ce dacă? Dacă spui că asta va afecta viaţa copiilor, va afecta viaţa oamenilor, că va fi sărăcie, că nu va exista infrastructură, că nu-ţi vei permite un azil la bătrâneţe, în momentul acela povestea se schimbă şi devine despre noi toţi“, spune Gelu Duminică.

La 1 ianuarie 2025, regiunea de dezvoltare Nord-Est, cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 85,6% din populaţia totală a regiunii.

„Progresul speranţei de viaţă la naştere în anii care vin depinde de cum va evolua nivelul de trai al populaţiei în anii care vin, accesul şi calitatea asistenţei medicale, dar şi de climatul politic din ţară şi securitatea populaţiei. Măsurile de austeritate au afectat şi afectează nivelul de trai al populaţiei, posibil şi resursele  disponibile pentru  starea de sănătate.  Măsurile nu sunt de multă vreme implementate şi rămân de văzut efectele lor după o perioadă mai lungă“, a punctat sociologul Vasile Gheţău.