În primul trimestru din acest an, România a înregistrat a doua cea mai mare rată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii dintre ţările membre ale Uniunii Europene, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

Astfel, în România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 şi cu 0,7 puncte procentuale faţă de T1 din 2020.

Aceşti tineri fac parte din categoria NEET, acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“, şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, iar statele încearcă prin diferite politici guvernamentale să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

Ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă a fost de 12,1% în primul trimestru din anul 2022.

Pe primul loc în clasamentul după ponderea tinerilor din categoria NEET a fost Italia, cu 21,6%, în scădere de la 24,1% în T1 din 2021, urmată de România, cu 19,4% şi de Bulgaria, cu 16,2%, în scădere de la o pondere de 18,1% înregistrată în primul trimestru din 2021.

La polul opus, cu cele mai mici rate ale tinerilor parte din această categorie au fost înregistrate în Ţările de jos, 4,6%, Suedia, 5,9% şi Portugalia, 7,8%.

„Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020, ponderea tinerilor adulţi care nu ocupau un loc de muncă şi nu erau incluşi nici în educaţie sau formare a crescut. Acest lucru este firesc deoarece rata NEET pentru tineri este strâns legată de performanţa economică şi de ciclul economic. Criza financiară şi economică de la sfârşitul anilor 2000 a dus la un număr record de NEET. Factorii politici au fost îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar putea duce la o întreagă generaţie de tineri din UE care ar putea să rămână în afara pieţei muncii în anii următori. Declinul economic legat de pandemia de COVID-19 ridică îngrijorări similare”, scrie Eurostat.