România a devenit în primul an de pandemie al treilea cel mai mare producător de biciclete din UE, depăşind Germania

Autor: Cristina Roşca Postat la 25 iulie 2021 402 afişări

România a devenit anul trecut al treilea cel mai mare producător de biciclete din UE, depăşind Germania, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor din piaţă şi a celor oferite de biroul european de statistică Eurostat.

România a devenit în primul an de pandemie al treilea cel mai mare producător de biciclete din UE, depăşind Germania

Pe piaţa locală au fost realizate anul trecut peste 1,4 milioane de biciclete (normale şi electrice), în urcare de la circa 1,2 milioane în 2019.

România a devenit anul trecut al treilea cel mai mare producător de biciclete din UE, depăşind Germania, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor din piaţă şi a celor oferite de biroul european de statistică Eurostat.

Mai exact, pe piaţa locală au fost realizate peste 1,4 milioane de biciclete (normale şi electrice), în urcare de la circa 1,2 milioane în 2019, potrivit informaţiilor furnizate de grupul francez Decathlon pentru ZF. Francezii sunt cel mai mare client al fabricilor româneşti de profil, doar anul trecut achiziţionând 860.000 de vehicule pe două roţi. Cifrele iau în calcul jucătorii mai mari şi nu şi afacerile mici, de tipul garajelor din biciclete ce produc câteva sute de bucăţi customizate pe an.

În primul an de pan­de­mie, în care producţia locală de biciclete a crescut cu circa 6%, cifrele aferente acestei industrii din Germania indică un declin de circa 13%. Mai exact, fabricile din cea mai puternică economie europeană au realizat anul trecut 1,3 milioane de unităţi, faţă de 1,5 milioane în 2019, conform Eurostat.

Cei mai importanţi jucători din domeniu rămân însă Portugalia şi Italia, potrivit aceleiaşi surse – biroul european de statistică.

Industria de biciclete a ajuns în prim-plan în contextul pandemiei de COVID-19 care a dat un imbold masiv vânzărilor de vehicule pe două roţi, mai ales în Occident, unde oamenii au renunţat la transportul în comun pentru aceste mijloace de transport. Mai mult, există o serie de iniţiative ale autorităţilor în acest sens, fie prin oferirea de vouchere pentru achiziţia de biciclete, fie prin dezvoltarea unui sistem de piste.

România are doar câteva companii mai mari specializate în producţia de biciclete, este vorba, din datele ZF, de Eurosport DHS (cu acţionariat chinezo-japonez), de NextCity din Reşiţa şi de Sport Mechanical Workshop din Timişoara, acestea din urmă fabrici partenere pentru Decathlon.

Cele două unităţi sunt specializate în asamblarea de vehicule pe două roţi, componentele fiind aduse de peste hotare.

Piaţa locală are şi ea firme care produc părţi componente pentru biciclete, dintre acestea cea mai mare este Mechrom Industry. Întreaga producţie a acestei firme ia drumul exportului către fabricile din Italia ale aceluiaşi grup - Campagnolo, potrivit celor mai recente date ZF.

Potenţialul României pe această piaţă este de însă mult mai mare, iar producţia ar putea ajunge la 2 milioane de unităţi (bunuri finite) în cinci ani de zile, conform estimărilor anterioare ale jucătorilor din piaţă. Dezvoltarea e susţinută de o nouă investiţie în domeniu.

Cea mai mare fabrică de biciclete din România, dezvoltată de compania Sport Mechanical Workshop la Timişoara, va fi gata în această toamnă, urmând să realizeze anual până la 1,5 milioane de vehicule pe două roţi. Singurul client al acestei unităţi de producţie va fi gigantul francez Decathlon. Aceeaşi firmă mai are o fabrică în acelaşi oraş unde asamblează biciclete tot pentru Decathlon.

Gigantul francez, care are o istorie îndelungată pe piaţa locală prin colaborările sale cu producătorii în special de biciclete, dar şi de haine şi încălţări, vrea să transforme piaţa locală într-un hub de producţie de vehicule pe două roţi. Astfel, vrea să găsească nu doar firme care asamblează, ci şi producători de componente. Totodată, vrea să dezvolte o comunitate de pasionaţi de ciclism.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
pandemie,
biciclete

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.