Ceea ce ruşii bombardează ziua şi noaptea, ucrainenii reconstru­iesc zi şi noapte şi trebuie să facă lucrul acesta. Reconstrucţia ţării, pe timp de război, este felul lor de a-şi arăta rezistenţa în faţa armatei agre­sorului. Dar Ucraina nu este singură în acest efort. O organizaţie caritabilă din Unga­ria a inaugurat o grădiniţă nou construită în satul Zahalc, de lângă Kiev, pe locul vechii gră­diniţe distruse când armata rusă a încercat să ocupe capitala ucraineană.

Cehia trimite în Ucraina generatoare de electricitate şi delegaţii care să identifice nevo­ile de reconstrucţie pe teren, să le evalueze şi să aducă ajutor, după cum a explicat amba­sadorul ceh la Washington Miloslav Stasek, referindu-se la implicarea timpurie a ţării sale în efortu­rile de reconstrucţie. Cehia se concentrează pe oraşul Dnipro, din estul ţării, devastat de atacurile aeriene ruseşti.

În ianuarie, guver­nul ceh şi cel ucrai­nean au încheiat un acord pentru implica­rea companiilor cehe în reclădirea Ucrainei, pri­mul pas fiind stabilirea u­nui grup de lucru. Iar guver­nul de la Praga a lansat o nouă funcţie, cea de comisar guvernamental pentru reconstrucţia Ucrainei, un coordonator care trebuie să se ocupe de ajutarea Ucrainei maximizând în acelaşi timp oportunităţile pentru companiile cehe.

Companiile poloneze au început deja să participe la construirea Ucrainei, a scris ieri ziarul Puls Biznesu cu ocazia vizitei pre­şe­din­telui ucrainean Volo­di­mir Zelenski în Po­lonia. Unul din scopu­rile vizitei au fost tocmai discuţii despre refacerea in­frastructurii, a clădirilor, a a­fa­cerilor, a ceea ce a distrus răz­boiul. „Ce a fost distrus în război este în curs de reparare, sunt implementate contracte, iar companiile poloneze ştiu unde să le gă­sească“, arată Puls Biznesu.

Potrivit ziarului, o companie poloneză, Drog­bud, a câştigat deja mai multe licitaţii pen­tru reconstrucţia de drumuri, iar o altă fir­mă din Polonia, Unibep, a câştigat un contract finanţat de guvernul polonez pentru moder­nizarea mai multor puncte de trecere a fron­tierei pe partea ucraineană. „Nevoile Ucrainei sunt enorme deoarece pe lângă reconstruirea infrastructurii distruse este necesară umplerea golurilor din economie.

O cincime din companiile ucrainene şi-au încetat activitatea, cinci milioane de angajaţi şi-au pierdut locul de muncă, iar capacitatea de producţie a ţării a scăzut cu 30-40%“, mai scrie Puls Biznesu. După război, Ucraina va fi cel mai mare şantier de reconstrucţie al lumii. Dar razboiul nu a încetat. Banca Mondială esti­ma că până în februarie costurile reclădirii ţării se ridicau la 411 miliarde de dolari. Este o sumă echivalentă cu dublul PIB-ului ucrai­nean de dinainte de război şi un efort financiar pe care, evident, Ucraina nu şi-l permite.

Ze­lenski cere de mult timp ca recon­struc­ţia să înceapă cât mai devreme. Statele occi­den­tale promit ajutor, caută surse de finan­ţare, înfiin­ţează diverse fonduri şi se vorbeşte chiar şi de un nou plan Marshall. Un grup de parlamentari din diverse ţări, cele mai multe europene, cunoscut ca United for Ukraine Network, a lansat ideea unui plan Marshall de 750 miliarde euro. Sunt bani care ar ajunge la o mulţime de companii străine. Zelenski des­chide uşile pentru cine a ajutat mai mult Ucra­ina până acum.

Polonia şi statele baltice au oferit cel mai mare ajutor raportat la populaţie. Este vorba de ajutor umanitar şi mai ales militar. Cehia se distinge prin rapiditatea cu care a acţionat în susţinerea cu armament şi tancuri a armatei ucrainene.

Ungaria, în schimb, prin mesajele sale a sugerat că ar vrea terminarea cât mai rapidă a războiului, indiferent de rezultat, în condiţiile actuale aceasta însemnând ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile cucerite cu forţa de către armata rusă, şi nu ajută armata Kievului cu armament. SUA sunt de departe cel mai mare donator de armament, iar uriaşului de peste Atlantic îi sunt deschise toate uşile. Zelenski a semnat în februarie un acord cu cea mai mare bancă americană, JP Morgan, privind atragerea de capital privat pentru un nou fond de investiţii care are ca ţintă refacerea infrastructurii ucrainene.

Resursele iniţiale ale fondului, cele care ar atrage alte resurse, ar fi de 20-30 miliarde dolari. Altă idee discutată cu preşedintele ucrainean au fost crearea unei bănci administrate de companiile de pe Wall Street care să facă investiţii în răfinării de petrol, drumuri, poduri şi alte elemente de infrastructură economică distruse de armata lui Putin. Anterior acordului cu JP Morgan, Zelenski a discutat cu CEO-ul de la BlackRock Larry Fink despre coordonarea eforturilor de investiţii pentru reconstrucţia Ucrainei. Cel mai mare manager de active din lume, cu sediul în SUA, a fost ales pentru consiliere în proiectarea unui cadru pentru investiţii publice şi private necesare refacerii economiei ucrainene. Separat, Zelenski le-a cerut companiilor americane de toate felurile să nu aştepte sfârşitul războiului pentru a investi în Ucraina. Nici înainte de război nu era uşor să investeşti în Ucraina, o ţară trasă înapoi de corupţia endemică. „Prin planul Marshall, programul SUA care a oferit asistenţă economică pentru restabilirea infrastructurii Europei postbelice, Washingtonul a contribuit cu 13,3 miliarde de dolari pentru a ajuta 16 ţări“, spune pentru The Guardian Donald Bowser, fondatorul Support to Ukrainian Recovery Initiative, un ONG axat pe proiecte de redresare în zonele eliberate de sub ocupaţia rusă. „Sunt aproximativ 150 de miliarde de dolari în banii de astăzi. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa Vestul de patru sau cinci ori mai mult. Nimeni nu a investit niciodată toţi aceşti bani pentru reconstrucţia unei singure ţări.“ Bani mulţi pot atrage multă corupţie. Dar ţara s-a mobilizat singură. Ucraina a curăţat de moloz şi resturi 2.100 km de drumuri, din care a reparat 120 km, a reconstruit 41 din 330 de poduri distruse, a creat 80 de pasaje temporare şi a reînnoit 900 de puncte de cale ferată, cum ar fi gări şi depouri.