Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu readuce în prim-plan riscul unei noi crize energetice globale, cu efecte directe asupra preţurilor combustibililor. În acest context, poziţia României este relativ favorabilă în interiorul Uniunii Europene, atât din perspectiva stocurilor de petrol, cât şi a capacităţii interne de rafinare, susţine Dumitru Chisăliţă, director în cadrul Asociaţiei Energia Inteligentă.

România dispune de stocuri de petrol şi produse petroliere suficiente pentru aproximativ 90 de zile, la care se adaugă rezerve comerciale constituite la nivelul companiilor din sector. În plus, o parte importantă din materia primă utilizată în rafinării provine din producţia internă, ceea ce oferă o anumită stabilitate în cazul unor perturbări pe pieţele internaţionale.

„România are stocuri pentru 90 de zile. Avem rezerve comerciale constituite la nivelul societăţilor şi avem încă o treime din ţiţeiul pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează absolut favorabil în UE”, a declarat Dumitru Chisăliţă la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Situaţia diferă însă în funcţie de tipul de carburant. În cazul benzinei, piaţa internă este în mare parte independentă de importuri, capacitatea de producţie acoperind integral cererea.

„La benzină suntem autosuficienţi; ne putem satisface 100% din necesar”, explică reprezentanţii sectorului petrolier.

În schimb, dependenţa de importuri rămâne semnificativă în cazul motorinei, combustibil esenţial pentru transportul de mărfuri şi pentru o mare parte din activitatea economică.

„La motorină discutăm de un raport de 1 la 6, adică undeva până în 20% ne-am putea satisface din producţia internă, dar, coroborând cu aceste stocuri care există, suntem liniştiţi şi din perspectiva cantităţii”, potrivit lui Dumitru Chisăliţă

Chiar şi în acest context, nivelul preţurilor la pompă depinde în mare măsură de deciziile de politică fiscală. În structura preţului final al combustibililor, taxele au o pondere majoră, ceea ce oferă autorităţilor un anumit spaţiu de intervenţie în cazul unor creşteri accentuate ale cotaţiilor internaţionale.

„Dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu ar trebui să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din preţ înseamnă acciză şi taxe pe valoarea adăugată”, mai adaugă acesta.

Un eventual şoc pe piaţa petrolului ar putea pune presiune în special pe companiile din transporturi şi logistică, mari consumatori de motorină, dar existenţa stocurilor şi instrumentele fiscale disponibile pot limita impactul asupra economiei.

„Avem, cumva, o suficienţă de unde putem oricând să lucrăm şi există şi alte posibilităţi de a interveni şi de a nu lăsa această presiune să afecteze populaţia, nici marii operatori care sunt puternic afectaţi de activitatea şi consumul de motorină”,.

Într-un scenariu de volatilitate pe pieţele energetice, capacitatea României de a acoperi o parte din consum din resurse interne şi existenţa unor stocuri consistente rămân factori care pot tempera efectele unei eventuale noi crize a combustibililor.