Preşedintele SUA a spus într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times, duminică, că „preferinţa lui ar fi să ia petrolul”, comparând această posibilă mişcare cu Venezuela, unde SUA intenţionează să controleze industria petrolieră „pe termen nedeterminat”, după capturarea liderului Nicolás Maduro în ianuarie.

Comentariile preşedintelui vin în contextul în care războiul SUA–Israel împotriva Iranului a aruncat Orientul Mijlociu într-o criză şi a dus la creşterea preţului petrolului cu peste 50% într-o lună. Brent a depăşit 116 dolari pe baril luni dimineaţă în Asia, aproape de cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului.

Trump a spus: „Ca să fiu sincer cu tine, lucrul meu preferat este să luăm petrolul din Iran, dar unii oameni stupizi din SUA spun: ‘de ce faci asta?’ Dar sunt oameni stupizi.”

O astfel de mişcare ar implica preluarea insulei Kharg, prin care este exportată cea mai mare parte a petrolului Iranului.

Trump a întărit prezenţa militară a SUA în regiune, Pentagonul ordonând desfăşurarea a 10.000 de soldaţi antrenaţi pentru a ocupa şi menţine teritorii.

Aproximativ 3.500 de militari au ajuns în regiune vineri, inclusiv circa 2.200 de puşcaşi marini. Alţi 2.200 sunt pe drum, iar mii de soldaţi din Divizia 82 Aeropurtată au primit şi ei ordin de deplasare.

Totuşi, un atac asupra hub-ului de export ar fi riscant, crescând probabilitatea unor pierderi americane şi extinzând costurile şi durata războiului.

„Poate că luăm insula Kharg, poate că nu. Avem multe opţiuni”, a declarat Trump pentru FT. „Ar însemna şi că ar trebui să stăm acolo [pe insula Kharg] o perioadă.”

Întrebat despre apărarea iraniană pe insulă, el a spus: „Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o luăm foarte uşor.”

Conflictul s-a extins în ultimele zile, un atac asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită rănind 12 soldaţi americani şi avariind un avion de supraveghere E-3 Sentry în valoare de 270 de milioane de dolari. Rebelii houthi din Yemen au lansat, de asemenea, o rachetă balistică spre Israel, ameninţând o nouă etapă de escaladare care, spun analiştii, ar putea agrava criza energetică globală.

Cu toate acestea, în ciuda ameninţărilor privind preluarea producţiei petroliere iraniene, Trump a subliniat că negocierile indirecte dintre SUA şi Iran, prin intermediari pakistanezi, evoluează bine. Trump a stabilit termenul limită de 6 aprilie pentru ca Iranul să accepte un acord de încheiere a războiului sau să se confrunte cu lovituri americane asupra sectorului său energetic.

Întrebat dacă un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat în zilele următoare, care să redeschidă Strâmtoarea Hormuz — ruta prin care trece, de obicei, o cincime din petrolul mondial — Trump a refuzat să ofere detalii.

„Mai avem aproximativ 3.000 de ţinte — am bombardat 13.000 — şi mai sunt câteva mii de atins”, a spus el. „Un acord ar putea fi încheiat destul de rapid.”

Săptămâna trecută, el a spus că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Hormuz, ca „un cadou” pentru Casa Albă. Numărul ar fi fost acum dublat la 20, a declarat el pentru FT, lucru care nu a putut fi verificat imediat.

„Ne-au dat 10”, a spus el. „Acum ne dau 20 şi cele 20 au început deja şi merg chiar prin mijlocul strâmtorii.”