Războiul de lângă noi

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 07 martie 2022 32 afişări

Războiul de lângă noi

Când auziţi că cineva bate cu pumnul în masă şi vorbeşte despre interesul naţional, să vă puneţi mai degrabă întrebări decât să-l aplaudaţi sau să-l votaţi. Până acum, cei care au predicat interesul naţional au adus numai sărăcie şi înapoiere economică.

Când scriu acest articol, marţi/miercuri, 1/2 martie 2022, ora 00.07, nu ştiu ce va fi până luni, 7 martie, când articolul va vedea lumina tiparului şi a netului. Mă uit pe net, la televizor cu îngrijorare (cum ar zice preşedintele Klaus Iohannis, de-abia acum îmi dau seama cât de valoroasă este această propoziţie care nu spune nimic) la ceea ce se întâmplă în Ucraina, unde ruşii continuă asaltul Kievului şi în celelate oraşe. Peste tot sunt numai breaking-newsuri, iar din lead nu lipseşte expresiile bombardează, cât mai rezistă ucrainenii, sunt victime printre civili, copii morţi după loviurile cu rachete etc. Nu aş fi crezut că în secolul 21, în Europa, lângă graniţa noastră se întâmplă aşa ceva. Numai americanii au crezut. În câteva zile, de joi, 24 februarie, ora 04.00, lumea a fost dată peste cap de atacul militar început de Rusia asupra Ucrainei. Pentru că nu ne-am confruntat până acum cu un conflict militar în regiunea noastră (a fost războiul din Iugoslavia de la finalul anilor ’90), nu ştim să apreciem ce înseamnă pacea. Aici, la Bucureşti, suntem feriţi de bombe şi nu ne dăm seama ce se întâmplă lângă graniţa noastră, nu ne dăm seama ce înseamnă ca în 24 de ore sute de mii de ucraineni să încerce să plece din ţară şi să devină refugiaţi, aşa cum vedeam la televizor că se întâmplă cu sirienii, care încercau să treacă Mediterana. Pur şi simplu nici nu ai timp să reacţionezi. Bărbaţilor Ucrainei în 48 de ore li s-a interzis să părăsească ţara, fiind nevoiţi să-şi lase familiile la graniţă şi să se întoarcă pe câmpul de luptă. Ca şi cum nu ar fi apărut destule lebede negre – Covid-ul, morţii, creşterea preţurilor la energie, inflaţia, creşterea preţurilor la toate produsele, acum creşterea dobânzilor – a mai apărut o lebădă neagră, cea mai mare. Dacă ne uităm la ameninţările care sunt aruncate de la cel mai înalt nivel, suntem în pragul celui de-al treilea război mondial, dacă nu chiar în pragul unui război nuclear. Dimitri Medvedev, unul dintre cei mai puternici lideri ruşi, a spus direct că sancţiunile impuse Rusiei s-ar putea să aducă un război în toată regula. NATO a menţionat că dacă o ţară membră este atacată, în primul rând sunt vizate ţările baltice, tot blocul trebuie să intervină. După cum atacă Putin Ucraina, în orice moment poate testa ceea ce nimeni nu vrea să testeze, o reacţie militară a NATO.  De prea mult timp Europa se bucură de pace şi linişte, iar noile generaţii care vin, cu un grad din ce în ce mai ridicat de analfabetism funcţional – adică nu înţeleg ceea ce citesc, neştiind ce înseamnă războiul, cred că acest lucru este ca la jocurile de pe calculator. Indiferent de situaţia în care ne vom găsi luni, când apare acest articol, câteva lucruri rămân valabile:

u Acest naţionalism patriotic a lui Putin nu a adus nimic bun, în primul rând poporului pe care îl conduce şi pe care îl invocă. Ruşii rămân în continuare săraci, şi vor deveni din ce în ce mai săraci după aceste sancţiuni fără precedent impuse de lumea occidentală ca o reacţie la invadarea militară a Ucrainei de către Rusia. Într-o zi, rubla a pierdut 30% din valoare în faţa dolarului, ceea ce înseamnă că practic, în valoare reală, veniturile ruşilor au fost tăiate cu 30%. Asta pe lângă inflaţia cu care se confruntă. Rusia va vedea pe propria piele ce înseamnă să i se închidă accesul la lumea globală. Poţi să rezişti cu pâine, apă şi lapte, dar nu despre asta este vorba în viaţă. Pur şi simplu, Putin şi-a închis propriul popor şi a aruncat cheia. Retorica naţionalistă şi patriotică a lui Putin, îmbrăţişată de mulţi, sfârşeşte printr-o explozie nucleară a sărăciei. Gândiţi-vă cum ar fi să fiţi închişi dintr-o dată, fără city breakuri, fără posibilitatea de a te deplasa când vrei şi unde vrei, fără să poţi să îţi retragi banii din bancă sau de la bancomate, fără să mai deţii valută pentru că ea a fost confiscată de către Kremlin.

Prin invadarea Ucrainei pentru satisfacerea unei dorinţe personale de a fi băgat în seamă la nivel global, Putin şi-a falimentat ţara şi poporul. Cu toate resursele pe care le au, Rusia şi ruşii sunt subdezvoltaţi economic;

v Menţinerea la putere a liderilor politici – indiferent de cât de mare este susţinerea poporului – dincolo de două mandate înseamnă o mare greşeală politică. Americanii sunt singurii care au reuşit să se bazeze pe această limitare a menţinerii la putere a preşedintelui, dar şi a întregii lui echipe. Putin şi-a dat un mandat nelimitat, ceea ce l-a adus în poziţia de astăzi, de a ataca militar Ucraina. Recep Erdogan, preşedintele Turciei, şi-a mărit mandatul prin artificii constituţionale, dând la o parte moştenirea lui Atatürk, iar acum preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi-a aprobat un mandat nelimitat, deşi ar fi trebuit să aibă numai două mandate. În această situaţie a fost şi Angela Merkel, care a stat la putere 16 ani, prea mult, aducând Germania într-o alianţă cu Rusia, care acum se dovedeşte a fi o relaţie otrăvită. Germania Angelei Merkel a fost considerată veriga slabă a Europei în relaţia cu Putin, ceea ce a permis liderului de la Kremlin să câştige teren şi să-şi consolideze poziţia politică şi militară. Franţa reuşeşte în continuare să menţină poziţia ca preşedintele să aibă numai două mandate, un sistem care funcţionează. A avea un model politic de conducere care să nu permită perpetuarea puterii şi formarea unei clici politice trebuie să fie obligatoriu.

Nu ştiu cum se vor desfăşura evenimentele şi ce ne rezervă viitorul, dar parcă prea mult am dus-o bine – Europa – şi nu am învăţat nimic din istorie. Trebuie să apărăm ceea ce avem, ca să nu ajungem să fim şi noi în 24 de ore ca acei refugiaţi din Ucraina. Este ora 00.42, iar la televizor, evenimentele din Ucraina – bombardarea şi asaltul Kievului – sunt întrerupte din când în când de reclamele la Prostamol, case de pariuri, site-uri de comerţ online, şampon împotriva căderii părului şi inevitabilele platforme de tranzacţionare pe pieţele financiare, unde eşti avertizat că 70% dintre cei care tranzacţionează îşi pierd banii. Când auziţi că cineva bate cu pumnul în masă şi vorbeşte despre interesul naţional, să vă puneţi mai degrabă întrebări decât să-l aplaudaţi sau să-l votaţi. Până acum, cei care au predicat interesul naţional au adus numai sărăcie şi înapoiere economică.

(cristian.hostiuc@zf.ro)

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.