În faţa oficialilor, a reprezentanţilor Bisericii şi a ieşenilor prezenţi în piaţă, acesta a subliniat că semnificaţia Unirii depăşeşte dimensiunea istorică şi rămâne un reper pentru prezent.

În discursul său, ministrul a făcut o paralelă între contextul dificil în care s-a realizat Unirea, în urmă cu 167 de ani, şi provocările cu care se confruntă România de astăzi.

„Românii au considerat atunci că România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”, a afirmat Radu Miruţă, adăugând că şi în prezent societatea se află „într-o vreme a încercărilor”, în care oamenii resimt nesiguranţă economică, presiunea facturilor şi grija pentru ziua de mâine.

El a atras atenţia asupra faptului că statul trebuie să-şi recapete capacitatea de a inspira încredere şi solidaritate, avertizând că „România nu duce lipsă nici de oameni harnici, nici de oameni deştepţi, ci de oameni care să creadă în unitate”.

Radu Miruţă a vorbit şi despre rolul apărării naţionale, pe care nu l-a redus la dimensiunea militară sau tehnică, ci l-a extins la nivelul societăţii.

Potrivit acestuia, securitatea înseamnă „încredere, profesionalism, credinţă şi solidaritate”, precum şi o societate care nu îşi abandonează cetăţenii.

În final, ministrul a transmis un mesaj cu tentă morală, afirmând că România „nu se repară prin vorbe mari”, ci prin munca de zi cu zi şi respectul pentru cei care muncesc, concluzionând că viitorul ţării depinde de capacitatea de a nu pierde „busola morală”.