Vicepremierul Radu Miruţă a susţinut, la Palatul Victoria, că statul român tratează cu maximă fermitate contractele din industria de apărare şi respinge orice speculaţie privind firme „inventate peste noapte” sau influenţe din zona serviciilor.

Oficialul a subliniat că Ministerul Apărării colaborează exclusiv cu companii autorizate prin mecanisme instituţionale clare.

„Există un strat în statul român oficial care autorizează companii pentru industria naţională de apărare, unde sunt multe instituţii implicate şi dacă ei dau parafa pentru compania respectivă, noi o luăm de bună, că nu noi facem verificarea asta”, a declarat Miruţă, precizând că verificările nu sunt făcute de minister, ci de structuri specializate.

Vicepremierul a respins ideea de „închidere a ochilor” în relaţiile comerciale ale MAPN, afirmând că statul aplică strict clauzele contractuale. „Nu există în relaţii comerciale prea multă bună-credinţă”, a spus el.

Miruţă a dezvăluit că, pentru o întârziere de aproximativ 38 de zile, Ministerul Apărării a încasat deja penalităţi de 41 de milioane de euro de la un contractor, urmând ca o factură similară să fie emisă în perioada următoare.

„Există doar condiţii contractuale şi eu cred că Ministerul Apărării a demonstrat fermitatea.

Vă aduc la cunoştinţă că acum două săptămâni, doar pentru vreo 38 de zile întârziere, Ministerul Apărării a emis o factură pe care a şi încasat-o de 41 de milioane de euro penalităţi şi v-am spus de asemenea că zilele următoare mai urmează una aproximativ la fel”, a spus el”, a subliniat oficialul.

Întrebat despre sprijinul acordat Ucrainei, Miruţă a reiterat că susţine desecretizarea sumelor totale, nu a componentelor militare.

„Nu este în regulă ca nimeni să ştie ce mai are Armata Română în depozite. Este o chestie absolut strategică. Dacă se dezvoltă foarte mult cu componente individuale despre ce a fost donat de partea română, de la Armata Română, ştiindu-se preţul pentru componentele respective, se poate deduce foarte uşor ce anume s-a mai dat şi nu s-a spus. Şi asta nu este în regulă”, a explicat el.

Vicepremierul a arătat că, sub actualul guvern, a fost făcut public un sprijin de 50 de milioane de euro direcţionat către Ucraina prin bugetul NATO, tocmai pentru că această sumă nu permite deducerea stocurilor militare româneşti.

„Pe tura acestui guvern, pe semnătura mea, s-a făcut public contribuţia de 50 de milioane de euro care, în final, ajung spre Ucraina prin buget NATO produse din Statele Unite. Puteam să o facem şi pe aceea secretă şi să se desecretiza peste 50 de ani”, a adăugat el.

Referitor la mecanismul SAFE, Miruţă a precizat că România se împrumută cu o dobândă de aproximativ 3,1% pe 40 de ani, cu o perioadă de graţie de zece ani. El a mai explicat că produsele achiziţionate prin SAFE nu sunt opţionale, fiind deja prevăzute în planul multianual de înzestrare aprobat de CSAT şi Parlament.

„Este o dobândă mai mică, aproape cu jumătate din preţul la care se împrumută statul român. Este o metodă extraordinar de avantajoasă din următorul considerent.
Noi nu eram în situaţia de a opta dacă vrem să cumpărăm aceste produse. Există un plan de înzestrare al armatei multianual pe următorii cinci ani, de care s-a ţinut Armata Română, este aprobat de CSAT şi de Parlamentul României”, a declarat Miruţă.

Avantajul constă în costuri mai mici şi livrări mai rapide, mai ales prin achiziţii comune cu alte state NATO.

„Mecanismul ăsta ajută extraordinar de mult. Din cele 21 de proiecte, 11 sunt achiziţii în comun. Aceste achiziţii în comun înseamnă preţ mai mic, înseamnă o livrare mai rapidă, pentru că sunt deja contracte ale altor ţări care au un termen de livrare foarte scurt”, a spus vicepremierul, oferind ca exemplu programul de rachete Mistral realizat alături de Franţa, Polonia şi Cehia.

Miruţă a mai arătat că toate firmele româneşti care îndeplinesc condiţiile sunt eligibile pentru viitoarele contracte. „Eu vă spun că toate firmele care vor îndeplini condiţiile sunt eligibile să primească aceste contracte. Aproape toate firmele care au făcut solicitare, fie la Ministerul Economiei, fie la Ministerul Operării, fie la Cancelaria Primului Ministru, au fost primite şi s-a discutat punctual aceste lucruri.

Pe mine mă interesează ca noi să scanăm absolut tot spectrul, ne bucurăm să îndeplinească cât mai multe firme aceste condiţii pentru a avea de unde să alegem. Gândiţi-vă că dacă îndeplineşte doar o singură firmă, s-ar putea să vină cu un preţ foarte mare şi noi să spunem că trebuie să-l plătim. Deja dacă sunt două, pentru Armata Română este un câştig”, a concluzionat el.