Declaraţiile sale, făcute într-o emisiune TV, au reaprins discuţiile despre transparenţa veniturilor în politică şi percepţia publică asupra claselor politice, scrie cotidianul Gândul.

Radu Miruţă a declarat, la emisiunea România Politică de pe Prima News, că încasează 12.000 de lei ca ministru şi 10.800 de lei ca parlamentar. El a precizat că legislaţia actuală permite cumulul celor două indemnizaţii.

Ministrul a adăugat că nu consideră această situaţie o problemă în sine. Mai ales că legea prevede clar dreptul de a primi salariu pentru ambele funcţii.

Miruţă a mai spus că Parlamentul îi acoperă cazarea în Bucureşti. A menţionat faptul că a ales, totuşi, o singură locuinţă. El ar fi avut opţiunea de a beneficia de cazare şi din partea Guvernului, şi din partea Parlamentului, mai scrie Gândul.

În acelaşi interviu, ministrul a explicat cu expresie directă că „iei salariu şi de parlamentar, şi de ministru, aşa e legea”. Această reacţie reflectă o practică existentă în sistemul românesc atunci când o persoană deţine simultan funcţii executive şi legislative.

El a subliniat, de asemenea, că nu s-a mutat din apartamentul în care locuia anterior, situat în zona Iuliu Maniu din Sectorul 6 al Capitalei, denunţând astfel criticile legate de un posibil avantaj material.

Declaraţiile lui Miruţă au declanşat reacţii mixte în spaţiul public. Pe de o parte, susţinătorii argumentează că oficialul respectă strict legislaţia în vigoare. Iar practicile de acest tip nu sunt unice în Europa. Pe de altă parte, critici politici şi analişti avertizează că încasareaa două indemnizaţii poate afecta încrederea cetăţenilor în politicieni. Mai ales într-un context în care transparenţa şi responsabilitatea sunt tot mai cerute de societatea civilă.

Potrivit legislaţiei române, cumulul indemnizaţiilor pentru funcţiile parlamentare şi ministeriale este permis când o persoană deţine ambele mandate în acelaşi timp. Această situaţie, deşi legală, apare relativ rar şi stârneşte discuţii despre etică şi aşteptările publice privind responsabilitatea în funcţiile publice.