@ ZF a analizat evoluţia vânzărilor primilor cinci actori din comerţul cu dominantă alimentară din patru ţări din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria şi România @ Datele arată că piaţa din Polonia este de departe cea mai mare – primii cinci jucători adunând afaceri de peste 53 mld. euro anul trecut, mult peste tot comerţul alimentar local (30-35 mld. euro) @ România este însă a doua piaţă, iar acest lucru e justificat şi de mărimea populaţiei şi a economiei, urmată fiind de Cehia şi Ungaria.

|n 2024, un an marcat de incertitudine şi de prudenţă în consum, cei mai mari cinci actori din comerţul alimentar local, respectiv Lidl, Kaufland, Profi, Carrefour şi Mega Image, au raportat creşteri de vânzări cuprinse între 7 şi 11%, arată o analiză a ZF pe baza datelor din raportul Coface CEE Top 500 Ranking.

România este astfel singura piaţă în această situaţie dintre cele studiate. |n Cehia şi în Polonia există măcar un declin de vânzări, pe când în Ungaria, toţi cei cinci actori de la vârful sectorului sunt pe minus.

„Situaţia din Ungaria e foarte dificilă pentru retailerii de orice fel, începând cu cei din comerţul alimentar. Politicile Guvernului de la Budapesta s-au răsfrânt în consumul care e în scădere”, spune un executiv de top din comerţ, executiv care reprezintă un brand internaţionale prezent atât în Ungaria, cât şi în România.

El adaugă că deşi situaţia de pe plan local e şi ea marcată de incertitudine, în continuare vânzările autohtone sunt pe plus.

Ce spune Statistica?

Spre exemplu, la final de 2024, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai relevant indicator pentru consum, era mai mare cu 8,6% versus anul anterior, potrivit INS. Iar anul acesta, în primele zece luni (cele mai recente date), există în continuare un mic plus – de 1%. Datele sunt deflatate. Iar avansul vine în condiţiile în care inflaţia a revenit la aproape de 10% ca urmare a majorării TVA şi a măsurilor fiscale luate de guvern.

Totuşi, marii retaileri spun că în magazine se simte o schimbare a comportamentului de consum şi o orientare a clienţilor către preţuri mai mici, către oferte şi promoţii.

{i atunci, cum reuşesc vânzările să crească în continuare în România?
De circa doi ani deja, există o luptă a promoţiilor şi a reducerilor între producători şi retaileri, luptă care îi atrage pe oameni în magazine şi care îi determină să consume. Plus că bani în piaţă încă sunt, prudenţa clienţilor fiind cea care pune frână consumului.

„Nu avem o criză financiară, ci o criză de încredere”, spunea recent un antreprenor.

Pentru primii jucători, o explicaţie pentru avansul din 2024 poate fi şi aceea că lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri continuă să se extindă local, mâncând astfel din cota de piaţă a micilor comercianţi. Ori în România, comerţul tradiţional continuă să aibă undeva la 30% din vânzări, o pondere mare comparativ cu Europa şi chiar cu regiunea CEE. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că circa jumătate din populaţia ţării trăieşte în rural, acolo unde comerţul modern a pătruns prea puţin.

O comparaţie

Pentru această analiză, ZF a studiat evoluţia vânzărilor primilor cinci actori din comerţul cu dominantă alimentară din patru ţări din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria şi România.

Datele arată că piaţa din Polonia este de departe cea mai mare – primii cinci jucători adunând afaceri de peste 53 mld. euro anul trecut, mult peste tot comerţul alimentar local (30-35 mld. euro). De altfel, doar liderul – compania Biedronka, ce are în spate grupul portughez Jeronimo Martins – are singur vânzări de aproape 24 mld. euro. Iar fiecare dintre ocupanţii primelor cinci poziţii a raportat în 2024 o cifră de afaceri peste cea a liderului autohton – discounterul german Lidl.

Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiunea Europei Centrale şi de Est, are o populaţie de aproape două ori mai mare decât a României. |n ceea ce priveşte salariul mediu net lunar, acesta e de circa 1.600 de euro în Polonia şi 1.100 de euro în România.

Totuşi, discrepanţa dintre pieţele de retail este mult mai mare.

Chiar şi aşa, România este a doua piaţă, iar acest lucru este justificat şi de mărimea populaţiei şi a economiei, urmată fiind de Cehia şi Ungaria.

Diferenţe şi asemănări

Spre exemplu, Lidl şi Kaufland România sunt depăşite în top doar de lanţuri de magazine din Polonia. Cele două companii locale ocupă poziţiile 45 şi, respectiv, 51 în clasamentul celor mai mari 500 de actori economici regionali, clasament ce adună jucători din domenii variate, de la comerţ la energie şi de la telecom la producţie auto.

Discounterul german Lidl este lider şi în Ungaria, ca de altfel şi în Bulgaria, pe când în Polonia e pe locul doi. |n ceea ce priveşte Kaufland, e lider în Cehia şi ocupantul poziţiei secunde în România şi Bulgaria. Cele două nume sunt cam singurele „constante”.

O particularitate în clasament o reprezintă faptul că în Polonia la vârful pieţei sunt multe branduri locale, pe când în celelalte ţări domină numele internaţionale, arată datele din raportul companiei Coface, ce analizează cele mai puternice 500 de firme din regiune. |n România, Mega Image şi Profi sunt mărci locale, dar aflate în portofoliul Ahold Delhaize (Belgia-Olanda). {i în Polonia însă unii retaileri precum Biedronka au în spate acţionar străin. Numele folosit şi cel care e de altfel cunoscut de consumator e autohton.