În prezent, programul prevede un avans minim de 5% pentru finanţările de până la 70.000 de euro şi de 15% pentru cele cuprinse între 70.001 şi 140.000 de euro. Proiectul de lege propune ca beneficiarii care nu au împlinit 35 de ani la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare să poată opta pentru un avans de 5% şi în cazul finanţărilor cuprinse între 70.001 şi 140.000 de euro.

Iniţiatorii susţin că schimbarea este necesară deoarece oferta de locuinţe s-a redus cu aproximativ 18%, preţurile au crescut cu peste 15%, iar majorarea TVA şi a altor taxe a făcut şi mai dificil accesul la cumpărarea unei locuinţe.

În marile oraşe, valoarea medie a creditelor ipotecare depăşeşte deja echivalentul a 70.000 de euro, astfel că „pragul de avans de 15% pentru finanţările mai mari nu mai reprezintă o situaţie de excepţie, ci una tipică”, susţin autorii proiectului. Un credit mediu ajunge la 462.179 de lei în Cluj-Napoca, 435.405 lei în Iaşi, 432.395 lei în Bucureşti, 422.621 lei în Constanţa, 383.245 lei în Timişoara şi 378.125 lei în Braşov.

„Problema tinerilor nu este rata lunară, ci suma necesară cu titlu de avans iniţial”, se arată în proiectul de lege. Pentru o locuinţă de 140.000 de euro, un avans de 15% înseamnă aproximativ 21.000 de euro, faţă de aproximativ 7.000 de euro în cazul unui avans de 5%.

Diferenţa de circa 14.000 de euro reprezintă „graniţa dintre a accesa şi a nu accesa o locuinţă proprie”, susţin iniţiatorii proiectului.

Potrivit acestora, datele statistice arată că salariile au continuat să crească, cu aproximativ 10% în Bucureşti şi 11% la nivel naţional (decembrie 2024 faţă de anul anterior), ceea ce indică o capacitate de rambursare mai bună. Însă tinerii nu reuşesc să acumuleze într-un timp suficient economiile necesare pentru plata avansului.

Proiectul a primit avize favorabile din partea Consiliului Economic şi Social şi a Consiliului Legislativ. În cadrul procedurii parlamentare, sunt aşteptate şi punctul de vedere al Guvernului, precum şi avizele Băncii Naţionale a României, Consiliului Concurenţei şi Consiliului Fiscal, înainte ca iniţiativa să fie dezbătută de Senat, prima Cameră sesizată.

Iniţiativa legislativă este susţinută de aleşi din aproape întreg spectrul politic parlamentar. Printre semnatari se numără parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR şi AUR, precum şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.