Bill Gates a propus recent ceea ce el numeşte „joburi rezervate oamenilor":  meserii pe care societatea le-ar păstra în mod deliberat pentru oameni, chiar şi acolo unde inteligenţa artificială ar putea face aceeaşi treabă. Analogia pe care o foloseşte miliardarul este cea a unei rezervaţii naturale, un loc unde dezvoltarea e restricţionată pentru că ceva de acolo merită conservat, scrie Financial Times.

„Mi-ar plăcea să fiu convins că greşesc în privinţa pieţei muncii, dar nu cred ca e cazul”, a declarat Gates, adăugând că şi-ar paria reputaţia pe faptul că inteligenţa artificială se va dovedi foarte dăunătoare pentru piaţa muncii.

El este de părere că joburi precum îngrijirea copiilor sunt genul de ocupaţii pentru care oamenii sunt în mod clar mai potriviţi - o poziţie surprinzătoare din partea cuiva care, anul trecut, prezicea că inteligenţa artificială va înlocui medicii şi profesorii în decurs de un deceniu. Convingerea lui privind problema de fond nu s-a schimbat: educaţia şi sănătatea vor continua să fie domenii potrivite pentru o conservare selectivă, acolo unde AI-ul nu va dispărea definitiv, dar nici nu va prelua controlul total.

Ideea nu e să ţii inteligenţa artificială departe de un spital, ci să decizi care funcţii din interiorul lui rămân în mâinile oamenilor.

Propunerea are două componente: unele roluri ar fi permanent rezervate exclusiv oamenilor, în timp ce altele ar beneficia de o protecţie temporară, pentru angjaţii care nu se pot recalifica într-un timp util către altceva. Gates pune însă şi o limită clară exerciţiului: cel mult 40% dintre locuri de muncă ar putea fi, realist, salvate, un nivel pe care îl descrie drept „cel mai ridicat la care pot ajunge”, ceea ce înseamnă că majoritatea pieţei muncii ar rămâne expusă la orice impact va avea inteligenţa artificială.

Mecanismul pe care îl propune Gates ţine de fiscalitate, nu de interdicţie. El susţine impozitarea „token-ilor" AI şi a roboţilor, pentru a reduce motivaţia financiară de a automatiza, argumentând că sistemul actual „te împinge să înlocuieşti oamenii cu maşini”, pentru că taxează munca mult mai mult decât capitalul.

„Vorbesc despre o schimbare a sistemului fiscal mai mare decât oricare alta din viaţa mea”, a spus Gates.

Ideea unui impozit pe roboţi nu e nouă. Gates însuşi a propus una încă din 2017, primită atunci destul de rece de economişti, care argumentau că ar impozita productivitatea, nu ar proteja angajaţii. Ce s-a schimbat nu e neapărat argumentul în sine, ci numărul tot mai mare de oameni care cred că vor avea nevoie de o astfel de măsură.

Gates enumeră el însuşi obiecţiile evidente ale propunerii sale: Cine se califică pentru un job protejat ? Cine decide? Cum se aplică regula, şi ce se întâmplă atunci când o ţară care nu aplică nimic din toate astea concurează cu una care o face?  sunt câteva dintre dilemele pe care Bill Gates le-a subliniat însă nu le-a rezolvat.

Argumentul despre locurile de muncă face parte dintr-un avertisment mai amplu. Într-un eseu de aproape 6.000 de cuvinte, Gates a expus trei riscuri pentru care crede că liderii lumii nu sunt pregătiţi: dispariţia locurilor de muncă, în special pentru tineri, infractorii care capătă capacităţi tehnologici pe care nu le-au avut niciodată, şi dezvoltarea copiilor afectată de companioni bazaţi pe inteligenţă artificială, care nu îi împing niciodată în afara zonei lor de confort.