Implementarea digitalizării în sistemul sanitar românesc nu este doar o chestiune tehnică, ci una profund umană, legată de schimbarea de mentalitate din interiorul spitalelor, a spus Prof. Dr. Alexandru Rafila, Ministru al Sănătăţii, în cadrul conferinţei D-Tech Forum organizate la BNR.

„Într-un spital sunt oameni care muncesc mult şi oameni care muncesc mai puţin. Fără digitalizare, nu vom putea introduce plăţi în funcţie de performanţă. Pentru asta, e nevoie de monitorizare, dar va fi o rezistenţă din partea celor care nu vor să-şi schimbe nici abordarea, nici stilul de lucru”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul a subliniat că digitalizarea nu este doar un instrument de eficientizare administrativă, ci o componentă strategică pentru întregul sistem sanitar.

„Digitalizarea în sine este importantă pentru că simplifică activitatea personalului, dar şi pentru că permite accesul mai facil al pacienţilor la servicii medicale. Odată ce avem date relevante, putem lua decizii informate – însă, din păcate, în România, multe decizii politice nu se bazează pe realităţile din teren”, a adăugat el.

Ministerul Sănătăţii lucrează în prezent la dezvoltarea platformei PIAS, un proiect evaluat la aproximativ 100 mil.

euro, care va include patru componente majore: accesul utilizatorilor la validarea serviciilor medicale, cardul de sănătate, prescripţia electronică şi consolidarea dosarului pacientului.

„Singura problemă a acestui sistem integrat e capacitatea fizică limitată şi faptul că la momentul implementării, acum zece ani, nimeni nu a prevăzut mentenanţa. Acum avem ocazia să construim o bază solidă de date medicale – iar Europa, dacă nu se mişcă rapid, riscă să piardă competiţia globală pe acest palier”, a explicat ministrul.

El a adăugat că accesul la aceste date trebuie, însă, reglementat. „Nu oricine trebuie să aibă acces la dosarul medical al oricărui pacient. Datele trebuie ierarhizate şi accesul să fie limitat la operatori autorizaţi. În plus, discuţiile sunt încă deschise în privinţa locaţiei de stocare – cloud sau infrastructură locală.”

De asemenea, accelerarea nu este întotdeauna benefică. „Nu trebuie să facem totul foarte repede, ci bine şi într-un timp rezonabil. Ţinta noastră este jumătatea anului 2026”, a mai spus Alexandru Rafila.