Producătorii de medicamente generice critică Ministerul Sănătăţii

Autor: Roxana Rosu Postat la 27 decembrie 2019 76 afişări

Producătorii de medicamente generice critică amânarea rezolvării de către Guvern a problemei taxei clawback şi concentrarea în schimb pe compensarea medicamentelor inovative, companiile considerând că existenţa acestei taxe aplicată producătorilor duce la dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, necesare unui număr mare de persoane.

Producătorii de medicamente generice critică Ministerul Sănătăţii

Producătorii de medicamente generice critică amânarea rezolvării de către Guvern a problemei taxei clawback şi concentrarea în schimb pe compensarea medicamentelor inovative, companiile considerând că existenţa acestei taxe aplicată producătorilor duce la dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, necesare unui număr mare de persoane.

”Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piaţă a medicamentelor generice esenţiale, total injustă pentru acestea, va adânci criza medicamentelor, care vor continua să fie retrase din piaţă. Ceea ce se întâmplă în România, nu are precedent în spaţiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget (medicamente) incorect administrat, pe umerii producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Asociaţia a atras atenţia în mod repetat în ultimii ani asupra problemelor legate de taxa clawback, încercând să convingă autorităţile să o elimine sau să schimbe modalitatea de calcul a acesteia.

”În acest context, de criză a medicamentelor care tratează milioane de pacienţi români, Ministerul Sănătăţii este preocupat de compensarea medicamentelor inovative. Cum am precizat în nenumărate rânduri, prioritară este rezolvarea taxei clawback pentru medicamentele generice, apoi, implementate măsurile de optimizare bugetară, ca de exemplu creşterea adopţiei de medicamente generice şi biosimilare (acestea din urmă doar la 4% în România faţă de 90% în Norvegia) şi generalizarea contractelor cost-volum pentru medicamentele inovative, care au costuri foarte mari”.

Printre măsurile propuse de producători se numără eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total, care reprezintă o dublă taxare, şi introducerea unui clawback diferenţiat şi plafonat pentru medicamentele generice şi biosimilare, care prin natura lor, reprezintă soluţii de optimizare bugetară şi acces crescut la tratamente.

De asemenea, APMGR cere ajustarea bugetului de medicamente cu inflaţia de la nivelul anului 2018, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane lei pe trimestru.

La ora actuală, în România există un paradox şi anume: în condiţiile existenţei tot mai multor biosimilare pe piaţă, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puţin, deşi prin însăşi natura lor permit un acces crescut al pacienţilor la tratament, reprezentând totodată o soluţie de optimizare bugetară la îndemâna autorităţilor.

Acestă soluţie este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării  acestei soluţii, se creează o barieră în accesul pacienţilor români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde milioane de Euro anual, consideră APMGR.

Producătorii de medicamente generice mai spun că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu preţuri mici.

În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât şi celor cu preţ accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback.

Taxa clawback este o barieră reală în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
medicamente,
producatori

Citeşte pe comedymall.ro

ZF.ro
Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19 Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de unde locuiţi
Mediafax
William Henry Gates II, tatăl lui Bill Gates, a murit la 94 de ani. Mesajul fondatorului Microsoft William Henry Gates II, tatăl lui Bill Gates, a murit la 94 de ani. Mesajul fondatorului Microsoft
În timp ce Israelul semna acorduri de pace la Casă Albă, un atac cu rachete a avut loc asupra ţării
MonitorulApararii
Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot
Trump se arată disponibil vânzării aeronavelor F-35 către EAU, în ciuda opunerii Israelului
MonitorulPartidelor
Tudose: Dezumanizarea liberală ţine de lipsa de omenie Tudose: Dezumanizarea liberală ţine de lipsa de omenie
Tomac: Firea să explice de ce mai vrea un mandat, iar Nicuşor Dan trebuie să renunţe la abordarea politică ezitantă
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.