Indiferent dacă partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) are sau nu o cale către putere în micul land estic Saxonia-Anhalt, victoria sa zdrobitoare în alegerile regionale de duminică, potrivit rezultatelor preliminare, reprezintă o imagine dezastruoasă pentru establishmentul politic german aflat în destrămare. Rezultatul anunţă probleme serioase pentru cancelarul Friedrich Merz şi pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU), al cărei scor electoral s-a prăbuşit, scrie FT. 

Un rezultat de 44% ar reprezenta cea mai mare performanţă obţinută de o mişcare de extremă dreapta într-un scrutin regional sau naţional din Germania de după cel de-al Doilea Război Mondial — şi asta pentru un partid a cărui filială regională a fost clasificată drept extremistă de serviciul german de securitate internă.

Scorul CDU a scăzut chiar mai mult decât anticipau sondajele înaintea alegerilor, ajungând la 17,4%, mai puţin de jumătate faţă de rezultatul obţinut la precedentele alegeri regionale, în 2021. Când Merz a candidat pentru prima dată la conducerea partidului său, în 2018, el declara că va reduce la jumătate sprijinul electoral pentru AfD. Ulterior, a renunţat la această promisiune, pe măsură ce AfD şi-a continuat ascensiunea neîntreruptă.

Însă cât de rapid s-au inversat raporturile de forţă electorale în defavoarea partidului său de centru-dreapta. Mulţi parlamentari creştin-democraţi din întreaga Germanie se vor teme acum pentru propriile mandate.

Mediile sondajelor la nivel naţional plasează CDU la 21%, iar AfD la 28% — o inversare a scorurilor obţinute de cele două formaţiuni la alegerile parlamentare federale de anul trecut. În prezent, doar o treime dintre germani susţin cele două partide — CDU şi social-democraţii de centru-stânga — care formează împreună guvernul federal.

Speranţele AfD de a prelua puterea în Saxonia-Anhalt par să depindă, cel puţin iniţial, de formaţiunea naţionalistă de stânga Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW), despre care estimările indică faptul că ar urma să treacă la limită pragul electoral, cu 5,1%.

Fondatoarea sa, Sahra Wagenknecht, a sugerat că partidul său s-ar putea abţine la un vot de învestire pentru AfD şi că ulterior ar putea susţine partidul de la caz la caz, în funcţie de fiecare temă. Ea a criticat de multă vreme aşa-numitul „cordon sanitar” („firewall”), prin care celelalte partide au refuzat să coopereze cu AfD, considerând formaţiunea o ameninţare la adresa democraţiei.

Însă Ulrich Siegmund, liderul AfD din land, a declarat la rândul său că va încerca să atragă parlamentari din alte partide. Nu este o ameninţare lipsită de substanţă. Cordonul sanitar va fi acum supus celui mai dur test de până acum şi ar putea chiar să se destrame.

Formarea unui guvern regional alternativ la AfD ar necesita acordul şi, posibil, participarea extremei stângi, cu care CDU a refuzat în mod tradiţional să coopereze. Unii membri locali ai CDU ar putea chiar să treacă de partea AfD pentru a împiedica un asemenea scenariu.