Într-o intervenţie televizată, aceasta a subliniat că fragilităţile actuale nu sunt conjuncturale şi nici exclusiv economice, ci ţin de dificultatea statelor de a-şi adapta mecanismele democratice la noile realităţi sociale şi tehnologice.

Simina Tănăsescu a arătat că toate democraţiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât şi în alte state.

În opinia sa, întrebările esenţiale nu mai privesc doar funcţionarea instituţiilor, ci chiar forma de organizare a statului şi capacitatea acestuia de a ţine pasul cu transformările accelerate ale societăţii.

Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii reţelelor sociale şi al inteligenţei artificiale asupra proceselor democratice. Preşedinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democraţiei ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente şi relevante.

Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetăţeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituţionale şi introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.

În acest context, a fost evocată şi experienţa din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetăţenii au ieşit masiv în stradă şi au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituţii, ocolind instituţiile reprezentative tradiţionale.

Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mişcări au coexistat cu o creştere accentuată a curentelor populiste, o combinaţie care poate genera dificultăţi serioase pentru stabilitatea democratică.

„Cele două fenomene, puse în balanţă, pot conduce la o dificultate reală pentru democraţii”, a explicat preşedinta Curţii, adăugând că România nu este străină de astfel de tendinţe.

În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetăţenilor şi menţinerea unor instituţii reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituţională.