Acţiunile Hidroelectrica (H2O) au deschis joi în urcare cu aproximativ 3%, la 160 de lei, un nivel neatins până acum în istoria companiei, ducând capitalizarea de piaţă la 72 de miliarde de lei – prima dată când o companie listată la Bucureşti trece de borna simbolică de 70 de miliarde de lei, adică circa 14 miliarde de euro. OMV Petrom are 63,1 mld. Lei.

Saltul vine după ce, în zilele anterioare, compania se apropiase treptat de acest prag. Pe 14 aprilie, acţiunea urcase la 155,4 lei, un maxim istoric la acel moment, cu o capitalizare de 69,9 miliarde de lei – la mai puţin de 400 de milioane de lei distanţă de nivelul pe care nicio companie românească listată nu îl atinsese vreodată. A doua zi preţul a cedat uşor, dar joi dimineaţa piaţa a trecut pragul.

Mişcarea are loc într-un context aparent paradoxal: Hidroelectrica a raportat pentru 2025 cel mai slab profit din ultimii trei ani. Profitul net consolidat a scăzut cu peste 18%, de la 4,13 miliarde de lei la 3,37 miliarde de lei, după doi ani consecutivi cu condiţii hidrologice nefavorabile, care au forţat compania să cumpere masiv energie de pe piaţă pentru a-şi onora contractele – cheltuielile cu energia achiziţionată crescând cu peste 336% faţă de anul anterior.

Piaţa a ales însă să ignore rezultatele anuale şi să se uite la trimestrul patru din 2025, care a adus o revenire puternică: venituri în creştere cu aproape 52% şi un profit trimestrial mai mare cu 77%, susţinute de condiţii hidrologice favorabile şi de liberalizarea pieţei de furnizare intrată în vigoare în iulie 2025, care a ridicat preţul mediu de vânzare cu circa 30%. Din ianuarie 2026, acţiunea s-a apreciat accelerat, pe optimismul că cel mai greu a trecut.

Evaluată la un multiplu de aproape 20 de ori profitul net, Hidroelectrica se situează la nivelul unor companii precum China Yangtze Power sau Engie, doi dintre cei mai mari producători de energie din lume. Faţă de un grup de referinţă global cu expunere hidro semnificativă, compania românească plăteşte o primă moderată la indicatorul P/E – media grupului este de 17 –, dar stă peste medie şi la EV/EBITDA şi P/BV, ceea ce înseamnă că investitorii plătesc un surplus faţă de sectorul global.

Hidroelectrica operează cu costuri de producţie extrem de scăzute, o marjă netă de 34,58% chiar şi într-un an slab, zero datorii financiare nete şi lichidităţi care reprezintă aproape 19% din totalul activelor – o structură bilanţieră fără echivalent în grupul de referinţă. La adunarea generală din 28 aprilie urmează să fie aprobat un dividend de 7,348 lei pe acţiune, randament de aproape 5% faţă de preţul de dinainte de joi, deşi compresia randamentului pe măsură ce preţul urcă devine o problemă faţă de alternative precum depozitele sau titlurile de stat.

Un factor tehnic amplifică mişcările: free float-ul companiei este de doar circa 20% din totalul acţiunilor, marea parte din cele aflate în circulaţie pe piaţă fiind deţinute de fondurile de pensii Pilon 2, care prin natura lor nu vând. Lichiditatea redusă face ca volume relativ mici de tranzacţionare să producă oscilaţii de preţ semnificative în ambele direcţii.

Analiştii care au evaluat compania pe baze fundamentale – fluxuri de numerar actualizate şi multipli comparativi – ajung la valori inferioare preţului actual, reflectând rezultatele mai slabe, producţia revizuită în jos pentru anii următori şi un cost mai ridicat al capitalului. Cu toate acestea, piaţa continuă să împingă cotaţia spre niveluri record, pariind pe normalizarea hidrologică în 2026 şi pe potenţialul pe termen lung al proiectului de la Tarniţa – o centrală cu acumulare prin pompaj de 1.000 MW, dezvoltată în parteneriat cu EDF, care ar putea transforma Hidroelectrica dintr-un producător pur într-un pilon al echilibrării reţelei naţionale pe măsură ce energia solară şi eoliană câştigă teren.