Larry Ellison este unul dintre puţinii oameni de afaceri care redefinesc conceptul de succes în industria tech. Fără o diplomă universitară, dar cu o viziune clară despre viitorul tehnologiei, Ellison a fondat Oracle, a doua cea mai mare companie de software din lume, şi a construit o avere de peste 250 de miliarde de dolari, care l-a propulsat recent pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni ai planetei, după Elon Musk.

Deşi a renunţat la două universităţi — University of Illinois şi University of Chicago — Ellison nu a abandonat niciodată curiozitatea pentru tehnologie. În anii '70 s-a mutat în California, unde a lucrat ca programator la Ampex, o companie care dezvolta baze de date pentru CIA. Acolo s-a născut ideea Oracle — un sistem de baze de date care avea să stea la baza multor dintre cele mai mari corporaţii ale lumii, scrie Bloomberg.

Povestea Oracle începe într-un moment în care puţini anticipau cât de valoroase vor deveni bazele de date în era digitală. În 1977, inspirat de o lucrare academică publicată de IBM despre modelele relaţionale de baze de date — pe care IBM însă nu s-a grăbit să le comercializeze — Larry Ellison a simţit oportunitatea: să creeze un sistem care să organizeze şi să gestioneze volume imense de date pentru companii şi instituţii guvernamentale.

Împreună cu Bob Miner şi Ed Oates, Ellison a fondat Software Development Laboratories (SDL), companie care urma să devină Oracle. Proiectul lor iniţial, un sistem de baze de date relaţionale, a fost botezat "Oracle" după numele cod al unui proiect CIA la care Ellison lucrase anterior.

Primul client major al Oracle a fost chiar CIA, ceea ce a oferit companiei o primă validare pe piaţă. Dar Ellison ştia că succesul depinde de extinderea comercială. În 1979, compania şi-a schimbat numele în Relational Software Inc., iar în 1982, în Oracle Systems Corporation, după numele principalului lor produs.

Oracle s-a diferenţiat prin faptul că a fost primul care a lansat pe piaţă un sistem de baze de date relaţionale compatibil cu toate sistemele majore de operare. Asta le-a permis să câştige rapid clienţi în mediul corporate, inclusiv în zona financiară şi guvernamentală.

În 1986, Oracle s-a listat la bursă, iar IPO-ul a strâns 31,5 milioane de dolari — sumă considerabilă la acea vreme pentru o companie software. Listarea a avut loc chiar cu o zi înaintea celei a Microsoft, iar acest moment a propulsat Oracle în liga marilor companii tech.

Anii '90 au adus însă provocări serioase. Oracle a fost aproape de faliment după ce a recunoscut că a raportat venituri anticipate ca fiind deja încasate — o criză internă care a dus la restructurări şi o schimbare profundă de strategie. Ellison a învăţat din greşeli şi a profesionalizat managementul companiei, recrutând specialişti capabili să dezvolte Oracle la nivel global.

Oracle s-a extins agresiv prin achiziţii strategice. În anii 2000, a cumpărat companii-cheie pentru a-şi consolida poziţia, cea mai notabilă fiind achiziţia PeopleSoft în 2005 pentru 10,3 miliarde de dolari, după o luptă ostilă. Au urmat Siebel Systems, BEA Systems, Sun Microsystems — aceasta din urmă fiind esenţială pentru controlul Java şi pentru integrarea hardware-software.

Sub Ellison, Oracle a devenit un conglomerat complet de soluţii enterprise: baze de date, software de management, hardware (inclusiv servere), iar mai recent, cloud computing. Această tranziţie către cloud a fost iniţial lentă, Oracle fiind perceput ca un jucător tradiţional, dar investiţiile masive în infrastructură şi centre de date au schimbat radical percepţia.

În ultimii ani, Oracle a capitalizat masiv pe cererea de infrastructură AI, semnând parteneriate cu companii ca Nvidia sau OpenAI, iar recent a fost implicată în proiecte de securizare a datelor şi suveranitate digitală pentru guverne.

Astăzi, Oracle valorează peste 370 miliarde de dolari pe bursă, iar Ellison deţine peste 40% din companie. Este în continuare activ ca Chief Technology Officer, influenţând direcţia tehnologică, în special în zona AI şi cloud, domenii care definesc viitorul industriei IT.

Pe lângă activitatea sa în tehnologie, Ellison a construit un adevărat imperiu personal: deţine 40% din Oracle, o participaţie la Tesla, o echipă de sailing care a câştigat America’s Cup şi proprietăţi imobiliare în valoare de sute de milioane de dolari, inclusiv insula Lanai din Hawaii, cumpărată aproape integral. Stilul său de viaţă extravagant, cu iahturi gigantice, avioane private şi reşedinţe luxoase, a fost adesea subiect de presă şi uneori chiar criticat.

În plan politic, Ellison a întreţinut o relaţie apropiată cu fostul preşedinte Donald Trump, fiind unul dintre principalii săi susţinători şi donatori. Relaţia dintre cei doi a propulsat Oracle în poziţii favorabile în proiecte strategice, cum ar fi Stargate — un program de 500 miliarde de dolari destinat dezvoltării infrastructurii AI din SUA. Tot Ellison a susţinut activ oferta Oracle pentru achiziţionarea unei participaţii în TikTok, o tranzacţie blocată însă de guvernul de la Beijing.

La 80 de ani, Ellison nu pare pregătit să părăsească scena tech. În ciuda averii uriaşe, a semnat Giving Pledge, angajându-se să doneze 95% din averea sa în scopuri caritabile. Rămâne însă un actor influent nu doar în business, ci şi în strategiile globale care privesc AI, cloud computing şi chiar geopolitica tehnologică.

De la copilul adoptat la doar nouă luni, crescut în sudul Chicago-ului, la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai lumii, Ellison personifică mitul antreprenorului autodidact care a intuit corect fiecare revoluţie tehnologică.