Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 30 decembrie 2015 197 afişări

„Acest guvern nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească. Dar ceea ce îşi asumă acest guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică, pentru care intenţionează să dea seamă la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate.“ Rândurile de mai sus reprezintă unul dintre primele paragrafe ale programului de guvernare cu care Dacian Cioloş s-a prezentat în faţa Parlamentului la jumătatea lunii noiembrie. Cioloş, fost comisar european pe agricultură, a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis să conducă primul guvern de tehnocraţi din istoria României.

Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

Ideea unui guvern de tehnocraţi a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub aşteptări, prima soluţie este cea a unui guvern de specialişti neafiliaţi politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicaţi într-un scandal, dată fiind apartenenţa lor politică, soluţia oferită este cea a unui guvern de tehnocraţi.

Acesta a fost cazul şi în luna noiembrie, după ce Victor Ponta şi-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deşi PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, preşedintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Ştirea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloş un profesionist neafiliat politic.

Şi presa internaţională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mişcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocraţi proeuropeni“, au scris cei de la Agenţia France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloş, care are un an la dispoziţie pentru a-şi demonstra abilităţile în faţa cetăţenilor încă şocaţi de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupţiei endemice“. Şi Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

„Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al ţării, condus de premierul Dacian Cioloş“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloş, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morţi, eveniment care a declanşat o campanie de proteste sub sloganul «corupţia ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri şi spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloş au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniştri. Cioloş a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătăţii, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spaţiul public. Mai exact, după anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeaşi decizie şi în cazul Ministerului justiţiei: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiţiei din guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloş pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestaţia slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunităţi.

Programul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloş a luat în calcul şi faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradiţional, la creşterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral”.

Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite şi de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care deţin funcţii de ministru au fost aşezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloş a adăugat că fotografia de grup a miniştrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate“, a spus el.

Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunţat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacţie de aprobare din partea societăţii civile, Dacian Cioloş a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoţilor vor creşte şi că statul va sprijini investiţiile importante ale Bisericii. Finanţele mai arată că guvernul finanţează în continuare lăcaşurile de cult româneşti de peste graniţe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

Guvernul Cioloş a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creştere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe lichidităţi.

Prima lună de activitate a guvernului de tehnocraţi nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloş şi ceilalţi specialişti din cel de-al 17-lea guvern al României.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/politic/primul-guvern-de-tehnocrati-prima-luna-de-probleme-14929136
14929136
comments powered by Disqus
Biroul în vremuri de pandemie Biroul în vremuri  de pandemie

Twitter a anunţat săptămâna trecută că angajaţii companiei pot să lucreze de acasă pentru totdeauna, în timp ce angajaţii Google şi Facebook vor adopta regimul de telemuncă până în 2021. Situaţia este una în care se regăsesc angajaţi de peste tot din lume - indiferent că obişnuiau să meargă la birou în clădirea Chrysler din New York, în Burj Khalifa din Dubai sau în SkyTower din Bucureşti. După două luni de work from home, ne întrebăm cu toţii, indiferent de localizarea geografică: mai avem nevoie de birouri? Cum vor arăta acestea la întoarcere?

vezi continuarea
ZF.ro
ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi
BREAKING. Florin Cîţu dă peste cap TOATE planurile. Economia României se va PRĂBUŞI cu 14%. Explicaţiile fără precedent
Mediafax
Ar putea urma al doilea val de relaxare. Anunţul ministrului Sănătăţii: când se pot redeschide terasele şi plajele Ar putea urma al doilea val de relaxare. Anunţul ministrului Sănătăţii: când se pot redeschide terasele şi plajele
Povestea inexplicabilă a unui poliţist din Suceava: 8 teste de COVID-19 şi tratat cu „Sfântul Paracetamol şi Cuvioasa Vitamina C”. De două luni nu scapă de virus
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Degetul erect COMENTARIU Valeriu Suhan Degetul erect
COMENTARIU Valeriu Şuhan: N-a scăpat nici doctorul Arafat...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.