Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, 6 februarie 2012, pe miniştri cabinetului său că a decis să depună mandatul Guvernului. "Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării", a spus Boc.

Plecarea lui Arafat.

Demisia premierului Emil Boc venea la mai puţin de o lună după ce mii de oameni din mai multe oraşe ale ţării au început să protesteze în stradă, pornind de la plecarea din sistem, de luni, 9 ianuarie, a subsecretarului de stat, dr. Raed Arafat, ca urmare a conflictului public cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe seama noului pachet legislativ de reformare a sistemului public de sănătate. Potrivit spuselor preşedintelui, Raed Arafat avea puncte de vedere "stângiste" şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje "mincinoase şi incorecte". Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite. De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţinea că nu numai statul trebuie să fie implicat în sistemul de urgenţă.

Debutul protestelor şi paşii înapoi.

Protestele au debutat la Târgu-Mureş, în scurt timp extinzându-se, în grupuri de sute de persoane care cereau demisia premierului şi a preşedintelui, în Capitală şi marile oraşe ale ţării. Guvernul României a încercat marţi, 18 ianuarie, un gest de calmare a protestatarilor, reintegrându-l, după cinci zile de proteste, pe Raed Arafat în funcţia sa din Ministerul Sănătăţii, dar manifestaţiile au continuat în ţară, arătând că exasperarea socială a atins un prag critic, după cum comenta presa internaţională la acea vreme. "Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru", declara premierul Emil Boc.

"Alegeri anticipate" a fost revendicarea cea mai mediatizată în online în timpul protestelor de stradă începute în luna ianuarie, pe următoarele două locuri situându-se "Jos Băsescu" şi "Demisia preşedintelui", potrivit unei analize realizate de Mediafax Monitorizare.

Postarea intitulată "Opoziţia socialistă a trecut în sfârşit la fapte", în care Teodor Baconschi a folosit exprimarea "mahalaua ineptă" cu referire la protestarii din Piaţa Universităţii, a cauzat demiterea acestuia, luni, 23 ianuarie. Două zile mai târziu, senatorul PDL Iulian Urban demisiona din partid, după un mesaj postat pe blogul personal, care începea cu "Bravo Băsescu" şi se intitula "Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară".

Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală decidea să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

"Intervenţia cu românii" şi comasarea neconstituţională.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, 25 ianuarie, că poporul român şi-a făcut datoria în faţa crizei, suportând multe măsuri de austeritate, fiind acum rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării. Preşedintele a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că, dacă politicienii vor asigura stabilitatea, România va depăşi criza. "Poporul şi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate care, desigur, au fost aplicate şi politicienilor, dar la ei s-a simţit mult mai puţin decât la omul care avea un salariu de zece milioane. Deci poporul şi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, suportând o austeritate severă. De data aceasta este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio şansă", declara Băsescu.

Preşedintele Băsescu a vrut să reintre în sinergie cu poporul supărat printr-un discurs despre starea naţiunii, în care n-a lăsat din braţe ceea ce numeşte "modernizarea" şi a dat lecţii solemne politicienilor, ignorând graţios că el însuşi este luat cu ardoare drept model de o seamă dintre ei, comenta într-un editorial Indira Crasnea, jurnalist în cadrul agenţiei de presă Mediafax.

În aceeaşi zi, comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare fusese declarată neconstituţională, potrivit deciziei Curţii Constituţionale care a admis astfel sesizarea USL. Miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda considera, în ziua următoare, că Traian Băsescu a avut "o atitudine prezidenţială" i şi "a lăsat să se înţeleagă că vor urma decizii instituţionale importante, odată cu reluarea activităţii Parlamentului", dar care, în opinia sa, nu se pot materializa înainte de încheierea misiunii FMI.

Demisia cabinetului Boc.

Misiunea comună FMI-CE-Banca Mondială a decis revizuirea în sus a proiecţiei de creştere economică pentru 2011, la circa 2,5% şi a părăsit România, duminică, 5 februarie. Cu USL intrată în grevă parlamentară până la alegeri, premierul decidea în ziua următoare să depună mandatul Guvernului.

Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai relevante reacţii:

Traian Băsescu, preşedintele României: Încă din luna decembrie am avut discuţii cu premierul cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional. S-a constatat că ar fi fost foarte greu să avem în a doua parte a lunii decembrie o majoritate parlamentară sigură

Anca Boagiu, ministru al Transporturilor: Este important că Guvernul a luat o decizie de maximă responsabilitate pentru România

Sulfina Barbu, ministru al Muncii: Cu siguranţă, Emil Boc nu îşi pierde susţinerea la şefia PDL

Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat şi anticipate

Victor Ponta, preşedinte PSD, co-preşedinte USL: Demisia lui Boc - primul pas spre anticipate. Suntem deschişi pentru o formulă responsabilă

Crin Antonescu, preşedinte PNL, co-preşedinte USL: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluţionarea crizei politice

Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu şi cu celelalte partide

Gheorghe Ialomiţianu, ministru al Finanţelor: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată

Elena Udrea, ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului: E nevoie de un nou guvern mai popular şi suficient de credibil pe plan internaţional

Flutur: Demisia anunţată de Emil Boc, un act de responsabilitate

Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL: Curat românesc - dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România: Acordul cu România va continua

Premierul a amintit odată cu anunţul demisiei că, pentru anul trecut, România a înregistrat, după doi ani de criză, o creştere economică de aproxmativ 2,5%, una dintre cele mai mari din UE, şi că pentru acest an Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional apreciază că România va avea o creştere economică mai mare decât cea din zona euro. Reducerea inflaţiei la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, un curs valutar stabil şi menţinerea sub control a datoriei publice şi a deficitului bugetar au fost alţi factori prezentaţi de premier drept efecte ale măsurilor economice corecte dispuse de Guvern în mandatul său. Boc mai a susţinut că nu există un risc de neplată a salariilor şi pensiilor şi că stabilitatea economică înseamnă şansa pentru viitorul apropiat de creştere a salariilor şi pensiilor.

Preşedintele Traian Băsescu a luat act, în aceeaşi zi, de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru şi a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Demisia premierului Emil Boc s-ar putea dovedi o "manevră politică disperată" orchestrată de preşedintele Traian Băsescu, scria blogul Financial Times, într-un material cu titlul "România: Băsescu aruncă zarurile".

Mecanismul constituţional de învestire a noului Guvern.

Articolul 85

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Articolul 89

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Articolul 103

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Articolul 107

(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

Consultările şi votul.

Reprezentanţii partidelor politice au intrat luni, 6 februarie, la consultări cu preşedintele României, iar propunerea preşedintelui a fost cea a şefului Serviciului de Informaţii Externe şi fostului ministru de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ulterior, Băsescu a început să discute cu partidele din coaliţie pentru formarea Cabinetului. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale; Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei; Răzvan Mustea-Şerban, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;Cătălin Ovidiu Baba, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ladislau Ritli, Ministrul Sănătăţii; Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Leonard Orban, Ministerul Afacerilor Europene.

Preşedintele Traian Băsescu declara la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu, că "ceea ce se întâmplă azi este continuarea nerostită, din motive de inters naţional, a discursului din 25 ianuarie". Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit de Parlament, prin votul exprimat, fiind înregistrate 237 de voturi "pentru" şi două voturi "împotrivă". pentru învestirea Guvernului erau necesare 232 de voturi favorabile. Opoziţia nu a participat la vot.

Concluzie:

Protestele de stradă au influenţat, într-adevăr, câteva evenimente a căror probabilitate ar fi fost zero în urmă cu doar câteva săptămâni. Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconschi cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu "o parte a populaţiei", lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură, şi, finalmente, căderea guvernului Boc.

Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu. Problemele politice ale preşedintelui Traian Băsescu şi aliaţilor săi din coaliţia de centru-dreapta nu se vor încheia, chiar dacă Parlamentul a aprobat noul Guvern al lui Mihai Răzvan Ungureanu, comenta Financial Times în ediţia electronică.

Pentru mulţi comentatori, inclusiv susţinători ai preşedintelui Traian Băsescu, aspectul nou al guvernului Ungureanu, conţinând majoritar ajutoare sau versiuni mai tinere şi/sau mai puţin cunoscute ale unor foşti miniştri PDL, depindea de scoaterea pe tuşă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Aşa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniştri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaş), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăşi a susţinut înlocuirea tuturor miniştrilor PDL, inclusiv a unora apreciaţi de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidenţă la remaniere.Găselniţa n-a prins însă şi la UNPR şi UDMR, care au refuzat să-şi sacrifice şi ei oamenii ca să menajeze reputaţia fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, uşurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.