Piaţa de infrastructură pentru centrele de date din România va trece de 50 mil. euro în 2024. Cum facem să ajungem la o piaţă de 1 miliard de euro

Autor: Cristina Bellu Postat la 24 ianuarie 2024 147 afişări

Piaţa de infrastructură pentru centrele de date din România va trece de 50 mil. euro în 2024. Cum facem să ajungem la o piaţă de 1 miliard de euro

Piaţa de infrastructură pentru centrele de date din România este estimată să depăşească 50 de milioane de euro în 2024, un ritm aproape dublu de dezvoltare raportat la evoluţia pieţei din ultimii 3-4 ani, şi ar putea să treacă de 200 de milioane de euro în următorii ani.

Dezvoltarea accelerată este susţinută de interesul tot mai mare din partea companiilor private şi a instituţiilor de stat pentru construirea de centre de date noi, în paralel cu nevoia de creştere a performanţei energetice a companiilor, în contextul apariţiei de noi soluţii şi tehnologii şi a posibilităţii finanţărilor prin intermediul fondurilor europene sau a altor programe de finanţare dedicate sectorului, potrivit lui Mihai Manole, acţionar la Tema Energy, furnizor de tehnologie specializat în construcţia de centre de date.

“Pentru 2024 şi anii următori ne aşteptăm la o creştere accelerată a pieţei de infrastructură pentru centrele de date. Dacă anul acesta piaţa va depăşi 50-60 de milioane de euro în România, deja o dublare în doar 3-4 ani, în anii următori ne aşteptăm să ajungă la peste 200 de milioane de euro pe an. Până acum, deşi lucrurile s-au mişcat, totuşi România a fost un pic ocolită de investitorii foarte mari din domeniu.Vorbim aici de Google, de Microsoft, de Equinix, Digital Realty şi alţi coloşi care încă nu au făcut investiţii pe plan local. Dar iată că acum avem ClusterPower, care a făcut primul pas la Craiova, Portland urmează să contruiască două sau trei mega data center în Bucureşti, Google prospectează atent piaţa pentru a deschide data centere în România, Microsoft, de asemenea. Există un potenţial imens ca această piaţă să crească foarte mult în anii următori”, a spus Mihai Manole în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

El a menţionat că printre proiectele substanţiale în această piaţă se numără cloud-ul guvernamental sau hub-ul Ministerului de Interne, una dintre cele mai mari investiţii în data center şi digitalizare de infrastructură din România ultimilor ani.

“Sunt convins că piaţa de infrastructură pentru centrele de date va creşte foarte mult, iar dacă ne raportăm la data center plus IT-ul din data center, cred că în câţiva ani va ajunge să fie o piaţă de peste un miliard de euro euro, deci va conta în PIB, va conta în economia României”.

Businessul Tema Energy a atins în 2023 o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 82 de milioane de lei (16,5 mil. euro), cel mai bun rezultat înregistrat până acum de companie în cei 22 de ani de activitate, cu un EBIDA estimat la final de an de aproximativ 1,8 milioane de euro.

Compania furnizează tehnologie specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport, atât pentru companii din spaţiul public cât şi pentru cele din spaţiul privat.

“Noi producem centrele de date şi le şi construim. Producem în sensul în care avem un produs care se numeşte data center mobil, modular, prefabricat.  Practic este un container cu racuri, cu servere în el, care dispune de tot ce are un data center clasic, cu avantajul că are o amprentă mult mai mică, este relocabil şi se livrează mult mai repede. Şi construim în sensul în care există aceste data centere fixe, clasice, în clădiri sau în locaţii dedicate, pe care le proiectăm şi le amenajăm la cheie, cu toate sistemele şi toate instalaţiile”.

Referindu-se la portofoliul de clienţi, Mihai Manole  a spus că acesta este format din companii care provin atât din spaţiul privat cât şi din cel public.

“Avem clienţi din industrie, din automotive, firme precum Continental sau Mercedes sau companii foarte mari de IT producătoare de hardware sau de software, precum Oracle sau NXP Semiconductors, dar avem în portofoliu şi companii de stat şi ministere, de la Ministerul de Interne sau ONRC sau Universitatea Politehnică, Universitatea Bucureşti, Guvernul României, fiecare dintre ele investind tot mai mult în ultimii ani în digitalizarea instituţiilor, în hub-uri de servicii pentru cetăţeni, astfel încât să se poată depune şi obţine cât mai multe lucruri online, fără interacţiunea la ghişeu, fără cozi, doar făcând astfel de lucruri şi investiţii în high performance computing centers, adică în cercetare, dezvoltare şi inovaţie”, spune Mihai Manole.

El consideră că un punct nevralgic în cum ar putea România să captureze cât mai multă valoare adăugată din ceea ce se produce cu capital local îl reprezintă educaţia.

“Personal, mi-aş dori foarte mult să se investească mult mai mult în educaţie. Noi chiar am intrat anul trecut într-un program de formare a elevilor de la şcoli profesionale, care încep încet-încet să reapară pe radar. Deci focus pe educaţie şi focus pe tehnologie, pentru că tot am pierdut atâţia paşi în educaţie şi s-au omis atâtea lucruri faţă de progresul din vest, avem capacitatea să recuperăm acest lucru digitalizând mai accelerat educaţia, actualizând programele, actualizând manualele şi digitalizându-le, conectând copiii mai mult la realitate, prin transformarea metodei şi a echipamentelor prin care se predă lucrul acesta. Ştiu că s-au făcut nişte paşi de către Ministerul Educaţiei, dar sunt nişte paşi incipienţi în care s-au dotat şcolile cu nişte tablete sau cu nişte table interactive. Hai să vedem care sunt paşii următori, cum formăm profesorii în dascăli ai secolului 21, cum adaptăm cu adevărat programa, poate o mai şi subţiem şi ne focusăm pe materiile cu adevărat cu valoarea adăugată sau care sunt de folos şi în viaţă, dar şi în viaţa profesională”.

În ceea ce priveşte valoarea contractelor încheiate cu diferite instituţii, Mihai Manole a spus că, de regulă, aceasta poate să varieze de la 100.000-200.000 euro până la 1-2 milioane de euro,  pentru o infrastructură medie, iar în prezent, clădirile, proiectele mari, ajung până la 10-12 milioane de euro per proiect.

Pentru 2024, Mihai Manole estimează că businessul Tema Energy va depăşi 20 de milioane de euro cifră de afaceri, respectiv o creştere de 20- 30%

“2023 a fost de departe cel mai bun an şi ne aşteptăm ca anul acesta să depăşim 20 de milioane de euro cifră de afaceri, deci o creştere de poate 20, poate 30% cel puţin  a business-ului, dar sigur că suntem tributari contextului. Adică este o perioadă foarte bună în care se investeşte foarte mult în IT şi în digital,. Ai-ul este pe buzele tuturor şi nu doar pe buzelor şi toată lumea plăteşte şi investeşte în zona asta, şi evident că şi noi profităm de acest context foarte bun în care ne-a prins şi foarte pregătiţi”.

Care ar fi cele trei sectoare cheie pe care România ar trebui să joace ca să fie un pariu câştigător acest următor deceniu pe care îl avem în faţă?

♦ Cu siguranţă unul este IT-ul. Suntem foarte buni în IT, avem un întreg bagaj care ne recomandă şi studii foarte bune în domeniu. În plus, mult talent care vine la pachet cu olimpicii noştri la informatică, la matematică ş.a.m.d., adevărate vârfuri, însă noi avem o întreagă pătură de oameni bine pregătiţi.

♦ Zona de cercetare-dezvoltare, care din păcate, este foarte subfinanţată şi neglijată în România. Eu cred că avem istoric şi referinţe foarte bune şi mi-aş dori tare mult ca statul să recupereze şi să se focuseze mai mult pe zona aceasta, pentru că, fără un lanţ end-to-end de producţie şi de valoare adăugată, rămânem un centru de lohn, şi nu doar în industria textilă, ci şi în IT, şi în agricultură şi în multe alte zone în care producem, dar nu ducem produsul la capătul final, iar ulterior la export.

♦ Al treilea domeniu ar fi agricultura, inclusiv agricultură ecologică. Şi când spun agricultură nu mă refer la agricultură neapărat la sol, ci la agricultură de tip inovativ, care nu foloseşte neapărat şi nu lasă fără resurse solul.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.